A murit Yayoi Kusama, „regina bulinelor”. Legendara artista japoneză avea 97 de ani

Yayoi Kusama a avut o carieră de peste șapte decenii, devenind una dintre cele mai recognoscibile artiste contemporane. Activitatea sa a cuprins pictura, sculptura, instalațiile, performance-ul, literatura și poezia, relatează publicațiile ynetGlobal și FirstPost.

„De-a lungul unei vieţi extraordinare dedicate în întregime creaţiei artistice, Yayoi Kusama a avut o carieră apreciată la nivel mondial ca artistă avangardistă pionieră”, se arată în comunicatul companiei sale.

Artista era recunoscută pentru peruca sa roșie în stil bob, paletele de culori psihedelice, bulinele omniprezente și instalațiile cu oglinzi. Lucrările sale au devenit extrem de populare în era rețelelor sociale, însă multe dintre ideile care au consacrat-o au apărut încă din anii 1960.

Yayoi Kusama, o artistă înaintea timpului său

Kusama a fost o precursoare a unor direcții precum pop-art-ul, minimalismul și arta feministă. Printre artiștii contemporani pe care i-a influențat s-au numărat Andy Warhol, Claes Oldenburg și George Segal.

În anii 1960, artista a organizat numeroase performance-uri controversate, inclusiv „festivaluri ale corpului”, în care participanții erau pictați cu buline. În 1968, a organizat la New York ceea ce a prezentat drept prima „nuntă homosexuală” din oraș și a protestat împotriva invaziei Cehoslovaciei printr-o acțiune în fața sediului Națiunilor Unite.

La Bienala de la Veneția din 1966, Kusama a prezentat „Narcissus Garden”, o instalație formată din 1.500 de bile reflectorizante. Artista a încercat ulterior să vândă bilele cu doi dolari bucata, sub sloganul „Narcisismul tău de vânzare”, însă organizatorii au intervenit pentru a opri acțiunea.

De la „Infinity Nets” la instalațiile cu oglinzi

Născută în 1929, la Matsumoto, Japonia, Yayoi Kusama a început să deseneze încă din copilărie. Ulterior, a studiat pictura tradițională japoneză, dar a devenit nemulțumită de limitele acestui stil.

În 1958, a plecat în Statele Unite și s-a stabilit la New York. Acolo a început să lucreze la celebra serie „Infinity Nets”, formată din suprafețe acoperite de modele repetitive. În 1962, una dintre primele sale lucrări din această serie a fost vândută artiștilor Frank Stella și Donald Judd pentru 75 de dolari.

Valoarea lucrărilor sale a crescut spectaculos în deceniile următoare. În 2014, pictura „White No. 28” s-a vândut la licitație pentru 7,1 milioane de dolari, devenind la acel moment o lucrare record pentru o artistă în viață.

Kusama a dezvoltat ulterior instalațiile care aveau să-i aducă faima mondială. În „Infinity Mirror Room: Phalli’s Field”, sute de forme moi sunt amplasate într-un spațiu cu oglinzi, creând impresia unui univers fără sfârșit.

Halucinațiile, transformate în artă

O parte importantă a operei lui Kusama a fost legată de experiențele vizuale pe care le-a avut încă din copilărie. Artista povestea că vedea flori care roiau în jurul ei și îi vorbeau, iar desenul a devenit modalitatea prin care încerca să dea formă acestor experiențe.

Artă realizată de Yayoi Kusama/ Profimedia

Tema infinitului și ideea de „autodistrugere” au devenit elemente centrale ale creației sale.

În 1977, Kusama s-a internat într-un spital de psihiatrie din Tokyo, unde a găsit stabilitatea necesară pentru a continua să lucreze. A locuit acolo definitiv și a continuat să creeze zilnic în atelierul aflat în apropiere.

Recunoașterea internațională a venit târziu

După o perioadă în care interesul pentru opera sa a scăzut, Yayoi Kusama a revenit în atenția lumii artei în anii 1990. În 1993, a reprezentat Japonia la Bienala de la Veneția, unde a prezentat o cameră cu oglinzi și sculpturi în formă de dovleac.

Dovlecii au devenit ulterior unul dintre motivele sale artistice emblematice, alături de buline și oglinzi.

Retrospectivele organizate la Muzeul de Artă Modernă din New York, Tate Modern din Londra și Muzeul Hirshhorn din Washington au consolidat statutul său de artistă de referință.

Expozițiile lui Kusama au atras milioane de vizitatori, iar instalațiile sale imersive au devenit extrem de populare pe rețelele sociale.

În ciuda succesului mondial, artista s-a considerat mereu o „outsideră” în lumea artei. „Nu-mi pot imagina cum voi fi clasificată după moartea mea. Mă simt bine să fiu o outsideră”, spunea Yayoi Kusama.