Varsanufie Prahoveanul a întrunit 25 de voturi din cele 43 valide, în timp ce Emilian Lovișteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a obținut 18. Sursa citată menționează că, în ziua de 17 mai, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Râmnicului, i-a desemnat prin vot secret drept candidați pe Varsanufie Prahoveanul și Emilian Lovișteanul. Ceremonia de întronizare a noului arhiepiscop al Râmnicului va avea loc duminică, 8 iunie, după Sfânta Liturghie.
Varsanufie Prahoveanul s-a născut la 24 ianuarie 1968, în București. A urmat cursurile Seminarului Teologic din București (1985-1990) și ale Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București (1990-1994), iar în anul 2013 a obținut titlu de doctor în teologie în urma susținerii tezei de doctorat cu tema "Lucrarea harului dumnezeiesc în opera Sfântului Grigorie Palama".
În anul 1998 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Slănic (județul Argeș), fiind apoi hirotonit ieromonah pe seama mănăstirii Radu Vodă din București. Între anii 1999-2006 a fost starețul acestei mănăstiri, unde a inițiat lucrări de restaurare a picturii, a catapetesmei și a turnului-clopotniță și de construire a unui lumânărar în mozaic.
Între anii 1999-2001 a fost exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În anul 2001 a fost ales de Sfântul Sinod Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titulatura de Prahoveanul.
În anul 2007, la propunerea patriarhului Daniel, a fost numit secretarul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și președintele Comisiei Liturgice a Arhiepiscopiei Bucureștilor. În calitate de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Varsanufie Prahoveanul a coordonat lucrările de construire a bisericilor de la mănăstirile Bolintin și Chiajna, de la parohiile Gherghiceanu, Sf. Ștefan cel Mare, Jilava,Vlădiceasca și Ciorogârla II, de la alte 66 de biserici și capele din instituții publice (spitale, penitenciare, unități militare, școli și așezăminte sociale), precum și înființarea a 11 cantine sociale.
De asemenea, a coordonat lucrările de pictare a capelei penitenciarului Ploiești, a bisericii penitenciarului Rahova și a paraclisului liceului Hyperion din București. A desfășurat o bogată activitate didactică în calitate de profesor de religie (1990-1998) și profesor metodist pentru disciplina Religie în sectorul 6 al municipiului București. Din anul 1998 este profesor de Noul Testament la Seminarul Teologic Liceal Nifon Mitropolitul din București. De menționat faptul că a coordonat lucrările de construire a noii clădiri a Seminarului Teologic Nifon Mitropolitul din București și înființarea a 106 cabinete de religie în școli și licee din București, Prahova, Ilfov și Giurgiu.
Varsanufie Prahoveanul a fost redactor la revista de apologetică ortodoxă Martyria (1993-1996), a editat revista pentru copii Floarea Darurilor (1994-1997), iar din anul 2001 este vicepreședintele Colegiului de redacție al revistei Mitropoliei și Dobrogei Glasul Bisericii.
A publicat mai multe articole și studii în revistele Glasul Bisericii și Mitropolia Olteniei și este autorul a trei piese de teatru în versuri pentru copii: Trei Crai, Martiriul Sfântului Gheorghe și Moartea lui Iuda. În perioada în care a fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu binecuvântarea patriarhului Daniel, Varsanufie Prahoveanul a coordonat traducerea și editarea unei cărți de rugăciuni și a Sfintei Liturghii în limba rromanes, destinate comunităților de rromi din România și s-a îngrijit de editarea mai multor CD-uri cu conținut religios, printre care se numără: Cântări din perioada Triodului și Penticostarului, Slujba Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, Slujba Sfinților Români, Viața Sfintei Maria Egipteanca etc.
