Ce este kefirul
Kefirul se obține prin adăugarea unor culturi de bacterii și drojdii în lapte de vacă, capră sau oaie. În timpul procesului de fermentație, microorganismele consumă lactoza și o transformă în acid lactic, conferindu-i gustul acrișor, ușor efervescent și textura fluidă.
Culturile folosite, numite „grăunțe” de kefir, seamănă cu niște buchețele de conopidă și conțin un amestec complex de bacterii lactice, drojdii și o substanță polizaharidică numită kefiran. Acestea nu conțin gluten și pot fermenta atât lapte animal, cât și lapte vegetal sau chiar sucuri dulci. Totuși, kefirul din lapte rămâne cel mai nutritiv, fiind bogat în proteine, calciu, magneziu și potasiu.
Numele provine din cuvântul turcesc „keyif”, care descrie starea de bine resimțită după consum.
Kefirul vs. iaurtul – care e diferența
Deși ambele sunt produse lactate fermentate, kefirul și iaurtul se obțin prin culturi diferite.
- Iaurtul este realizat cu doar două tulpini bacteriene (Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus), ceea ce duce la o textură mai groasă.
- Kefirul conține un amestec mult mai divers – uneori peste 50 de tulpini de bacterii și drojdii – rezultând o băutură mai subțire, ușor acidulată și extrem de bogată în probiotice.
Diferența nutrițională majoră este la nivelul probioticelor: kefirul poate conține de 3–10 ori mai multe bacterii benefice decât iaurtul, ajungând la 25–30 de miliarde de unități formatoare de colonii (CFU) per porție. În plus, are mai puțină lactoză și zahăr, fiind adesea mai ușor de digerat.
Beneficiile consumului de kefir
Beneficiile consumului de kefir sunt numeroase, începând cu sprijinul adus digestiei și echilibrului microbiomului intestinal. Probioticele din kefir contribuie la ameliorarea constipației, reduc balonarea și îmbunătățesc absorbția nutrienților.
De asemenea, este mai bine tolerat de persoanele cu intoleranță la lactoză, deoarece conține enzime care descompun acest compus greu de digerat.
Un alt avantaj important al consumului regulat de kefir este întărirea sistemului imunitar. Substanțele active precum kefiranul și bacteriile benefice reușesc să inhibe microorganisme patogene, inclusiv E.coli și Salmonella.
Prin efectul său antimicrobian și antiinflamator, kefirul poate contribui la o protecție mai bună a organismului în fața infecțiilor.
Kefirul are un rol semnificativ și în menținerea sănătății oaselor și a metabolismului. Este o sursă valoroasă de calciu, magneziu și vitamina K2, elemente esențiale pentru prevenirea osteoporozei și menținerea densității osoase.
În același timp, cercetările arată că acest aliment poate contribui la scăderea colesterolului și la reglarea glicemiei, având efecte benefice asupra metabolismului general.
Pe lângă toate acestea, kefirul aduce un plus de energie și vitalitate. Conține proteine de calitate, fosfor, potasiu și vitamine din complexul B, care susțin buna funcționare a organismului. Mai mult decât atât, are proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și la menținerea stării de bine.
Câtă apă trebuie să consumăm pe zi și ce riscuri există dacă nu bem suficientă
sursa: Click.ro
