Șeful APIA o contrazice pe Diana Buzoianu în legătură cu programul Rabla 2026: „Nu am fost consultați”

Președintele APIA, Dan Vardie, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că organizația pe care o conduce a încercat de mai multe ori să obțină un dialog cu Ministerul Mediului, însă fără rezultat.

„Ministrul Mediului nu a stat de vorbă cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) legat de noul program "Rabla", deşi a afirmat în spaţiul public că a discutat cu patronatele din industrie, iar din punctul nostru de vedere consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, în timp ce statul are obligaţia de a asigura un cadru corect, predictibil şi competitiv pentru întreaga piaţă”, a declarat Dan Vardie.

APIA spune că a cerut de patru ori discuții cu Ministerul Mediului

Șeful APIA susține că organizația a transmis în repetate rânduri solicitări oficiale pentru consultări tehnice privind programul Rabla, însă acestea ar fi fost refuzate.

„Aţi văzut că doamna ministru Buzoianu (ministrul Mediului, Diana Buzoianu n.r) a venit cu nişte lucruri extrem de interesante vizavi de noul Program Rabla. Domnia sa afirmă că a stat de vorbă cu nişte asociaţii patronale. Vreau să vă declar oficial că nu ştim la care asociaţii patronale se referă, pentru că, cu siguranţă, cu APIA nu a vorbit şi, până una alta, APIA nu e o asociaţie patronală în sensul federaţiilor patronale, este o asociaţie a unei industriei. Cu certitudine, APIA reprezintă mărcile de automobil reprezentate şi comercializate în România. Asta este cert.

După cum ştiţi, APIA este organizaţia tuturor industriilor de mobilitate, la modul general. Deci, cu atât mai mult, credem că, din punct de vedere tehnic, doamna ministru ar fi trebuit, în mod firesc, fără să cerem noi, să se consulte cu APIA. Vreau să vă precizez că APIA a făcut cerere în scris la Ministerul Mediului către doamna ministru, de patru ori. De patru ori am primit un răspuns de la AFM, de la domnul preşedinte Bănică, în care scria simplu "Vă mulţumim pentru intenţie, momentan nu e cazul, vă căutăm noi"”, a spus Vardie.

Acuzații privind lipsa de transparență

Dan Vardie consideră că excluderea APIA din consultări ridică semne de întrebare privind transparența deciziilor care vizează piața auto din România.

„Excluderea deliberată a organizaţiei care reprezintă principalii jucători ai pieţei auto ridică întrebări legitime privind caracterul transparent, echilibrat şi nediscriminatoriu al procesului decizional.

Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective şi nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcţie deja stabilită politic. Piaţa auto din România şi consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real şi fără evaluarea impactului economic şi concurenţial”, a menţionat specialistul.

Critici dure pentru bugetul Rabla 2026

Președintele APIA a criticat și suma propusă pentru Programul Rabla 2026. Potrivit proiectului de buget al Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru ediția de anul viitor ar urma să fie alocate 300 de milioane de lei pentru persoanele fizice. Dan Vardie consideră însă că suma este insuficientă pentru susținerea pieței auto și pentru accelerarea tranziției către mobilitatea electrică.

„Da, suma reprezintă o creştere faţă de nivelul extrem de redus de 200 milioane lei alocat în 2025, însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieţei şi la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele iniţiale depăşeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel. Cele 300 de milioane e o decizie politică şi e departe de nevoile pieţei”, a afirmat şeful APIA.

Dispută privind mașinile produse în afara Uniunii Europene

Un alt punct sensibil îl reprezintă declarațiile ministrului Mediului privind posibilitatea ca anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene să fie incluse în program doar dacă aparțin unor mărci europene. APIA consideră că o astfel de abordare ar crea discriminări pe piață și ar afecta concurența.

„Declaraţiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparţin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerenţă şi caracterul arbitrar al acestor intenţii. Această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurenţa şi generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile şi aplicabile uniform. Piaţa auto funcţionează în cadrul pieţei comune europene, iar produsele omologate şi comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre.

Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul şi nici criterii construite în funcţie de preferinţe conjuncturale. În plus, vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare rezultate în urma investigaţiilor europene. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente”, a explicat Dan Vardie.

APIA: „Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege”

Președintele APIA a spus că România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate introduce reguli care să favorizeze anumite mărci sau producători în cadrul programelor naționale.

„Noi, România, suntem parte a Uniunii Europene şi cât timp suntem parte a Uniunii Europene nu putem să avansăm idei. Nu putem pleca de la excepţii. Adică, mie îmi place o marcă, iar eu ca ministru o asimilez ca excepţie la regulă. Atunci, toate să fie incluse la excepţii... Toate maşinile electrice fabricate în China, indiferent de model, de la Dacia Spring până la Tesla 3, toate sunt supra-taxate, în afară de cea de 10%.

Aceste suprataxe, plus taxa de import, sunt plătite de consumator la fiecare bucată de maşină cumpărată în toate Europa şi în toată România. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente.

Deci, nici România, nici Ungaria, nici Franţa, nici Germania nu poate să zică "De mâine eu fac acest program doar pentru producătorul A, B şi C şi pe ăştia care au fost sancţionaţi, nu-i bag în seamă". Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligaţia de a asigura un cadru corect, predictibil şi competitiv pentru întreaga piaţă”, a punctat preşedintele APIA.