Gara din Curtea de Argeș. O adevărată bijuterie arhitectonică, gara regală din Curtea de Argeș a fost construită în mai puțin de un an la cererea regelui Carol I și după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, același care restaurase și Mănăstirea Curtea de Argeș. Cu un design unic, Gara din Curtea de Argeș și-a păstrat aproape perfect fiecare detaliu, de la construcție și până azi, deși la ora actuală este în paragină.
Gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, data la care a avut loc și punerea în circulație a căii ferate Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri, investiția ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. A primit supranumele de „gara regală”, pentru că toți regii înmormântați la Mănăstirea Curtea de Argeș au fost aduși cu trenul. Gara are o arhitectură pur și simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Gara din Curtea de Argeș a fost construită în 1898, în mai puțin de unsprezece luni, planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy după un model original francez combinat cu elemente în stil românesc. Este declarată monument arhitectural, fiind unică în țară.
În anul 1885 s-a votat în Parlamentul României o lege prin care Guvernul era autorizat să construiască nouă linii de cale ferată, printre ele aflându-se și linia Pitești-Curtea de Argeș, la inițiativa regelui Carol I. Regele venea des în județul Argeș, în special la Curtea de Argeș. În momentul în care acest oraș a intrat în atenția lui Carol I, regele s-a hotărât să facă din mânăstire un loc de veci pentru familia sa. Gara a fost înființată și cu acest scop, de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la mânăstirea ctitorită de Neagoe Basarab.
Între anii 1885-1895, marii proprietari și negustori din Argeș, cu sprijinul senatorilor și deputaților din județ, s-au luptat serios pentru ca această construcție să se realizeze, mai ales că proiectul căii ferate Pitești-Curtea de Argeș a fost amânat an de an, din cauza lipsei suportului financiar. La 31 martie 1890 se publică, în sfârșit, în Monitorul Oficial, legea prin care se acordă un credit de 2.950.000 lei aur Ministerului Lucrărilor Publice pentru începrea construcției căii ferate Pitești-Curtea de Argeș. În anul următor lucrările se opresc, tot din motive financiare. În 1890 se inaugurează depoul de locomotive Pitești. Prin Decretul Regal nr. 1050 din 29 martie 1895, calea ferată Pitești-Curtea de Argeș este declarată de utilitate publică. În primăvara anului 1896 Serviciul studiilor și construcțiilor de căi ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, începe studiul și construcția căii ferate Pitești-Curtea de Argeș. Studiul și construcția liniei au fost executate de eminentul inginer, inspector general, Elie Radu, ing. La 27 noiembrie 1898 are loc inaugurarea gării regale și punerea în circulație a căii ferate Pitești-Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 km. Întreaga investiție s-a ridicat la suma de 7.887.846 lei aur.
Popa Hristache a fost șef al stației C.F. Curtea de Argeș între anii 1981-1994. „Era frumos atunci. Până în 1989 aveam 95 de salariați, încărcam cca. 40 de mii de tone pe lună și un volum de călători de 40-45.000 lunar. Aveam coletărie, mesagerie, mărfuri containerizate, cherestea, pal, care mergeau în Orientul Apropiat, fiindcă aveam relații strânse cu Israelul și Egiptul. Gara din Curtea de Argeș este gară regală. Candelabrul de sala de asteptare din cristal a ajuns la Regionala Craiova. Acum nu mai este nimic din ce era pe vremea mea. Când venea regele Mihai, se întindea covorul roșu și era așteptat de oficialitățile orașului. Acest lucru era un obicei de pe vremea lui Carol I, omul care a avut cel mai important rol în construcția gării”, spune Popa Hristache, citat de Adevărul.
Ultimul drum al regelui Mihai va fi făcut printre ruine! Nu numai că gara regală de la Curtea de Argeș se află într-o stare avansată de degradare, dar și infrastructura feroviară din celelalte stații prin care va trece trenul regal lasă de dorit. Exemplu stau gările din Titu și Găești, ambele în paragină.
Șine de cale ferată care abia dacă mai sunt prinse de sol, peroane pline de găuri și pereți care stau să cadă peste călători. Așa arată gările dâmbovițene din Găești și Titu, stații pe unde va trece trenul care îl va duce pe regele Mihai pe ultimul drum. O spun și navetiștii care fac zilnic traseul.
"E în paragină de tot când am venit și am văzut mizeria, regele trebuia să beneficieze de anumite facilități și puteau să pună oameni, cel puțin pe cei care primesc ajutorul social, să facă un pic de ordine", spun oamenii revoltați.
Nici gara regală de la Curtea de Argeș nu arată mai bine. Deși vorbim despre un monument istoric, clădirea este în paragină. Și cum nu mai aveau timp să o cosmetizeze, autoritățile au decis să îmbrace gara în pânză.
Pe mijlocul clădirii gării a fost amplasată o poză imensă a regelui Mihai, iar pe margini două drapele.
