Puțină lume știe că, pe lângă faptul că au fost colege de scenă mulți ani de zile, între cele mari actrițe a mai existat o legătură stranie.
Singura carte de eseuri semnată de Cristina Stamate, publicată în 2009 sub titlul "Femeia Hopa-Mitică", a fost prefațată tocmai de prietena Stela Popescu.
Tot Stela Popescu a fost aceea care a vorbit la lansarea cărții colegei sale de breaslă, în iunie 2009, la târgul de stat Bookfest.
Acum destinul le-a legat într-un mod cutremurător pe cele două mari actrițe: în ziua în care Stela Popescu s-a ridicat la stele, Cristina Stamate a fost internată de urgență, iar la doar o zi după înmormântarea "doamnei teatrului românesc" i-a urmat în ceruri și buna sa prietenă. Este ca și cum prima ar fi scris prefața pentru cea din urmă.
Stela Popescu a scris rânduri emoționante despre Cristina Stamate în prefața cărții sale: "Dumnezeu a creat-o într-o zi de duminică, încărcând-o de haruri si pentru aceasta ar trebui sã fie cel mai fericit om din lume. Dar n-o să vă vină să credeti că nici măcar nu îndrăzneste să se mândreascã cu ele, si stă undeva departe, discretă...Are vocatia prieteniei, gata oricând sã-ti fie aproape, fără să astepte nici o recompensă. Te iubesc, Cristina si as vrea sã am bucuria de a-ti citi gândurile asternute pe hârtie mereu...mereu.."
'TE IUBESC, CRISTINA!'
(Stela Popescu despre colega de scena si autoarea cartii FEMEIA HOPA-MITICA, 2009)
"Când citesti aceste pagini, e greu sã mai poti adãuga si tu un gram de umor. Dar, chiar dacã nu pot sã vã încânt prin cuvinte de laudã spirituale, pe care le meritã, sunt fericitã cã, încã odatã, Cristina nu m-a dezamãgit.
Când o vezi pe scenã este sclipitoare, când îti oferã o retetã te acoperã de scântei amuzante, dincolo de biata mâncãricã.
Dar sã si scrie cu atât talent si umor despre ceea ce ne înconjoarã, parcã nu-ti vine a crede. Ei, uite cã, încã odatã, Cristina ne uimeste. Si câtã nevoie avem de ea!
Dumnezeu a creat-o într-o zi de duminicã, încãrcând-o de haruri si pentru aceasta ar trebui sã fie cel mai fericit om din lume. Dar n-o sã vã vinã sã credeti cã nici mãcar nu îndrãzneste sã se mândreascã cu ele, si stã undeva departe, discretã, bucuroasã doar atunci când citeste pe buzele dumneavoastrã un zâmbet.
Are vocatia iubirii fatã de tot ce este frumos pe lume, iar pentru ceea ce se numeste mizeria omeneascã, are o privire ironicã, dar înþelegãtoare. Are vocatia prieteniei, gata oricând sã-ti fie aproape, fãrã sã astepte nici o recompensã. Te iubesc, Cristina si as vrea sã am bucuria de a-ti citi gândurile asternute pe hârtie mereu...mereu.." (STELA POPESCU)
Sursa: Teatrul Tanase
