Construcţia clădirii de la Măgurele care va adăposti laserul trebuia finalizată în martie 2015. Ca şi cum n-ar fi fost nimic în neregulă, autorităţile pur şi simplu au acordat un nou termen: iunie 2015. Şi el depăşit. Aşa că s-a anunţat oficial cel de-al treilea termen: decembrie 2015. Însă, cel mai probabil, lucrările vor fi gata abia în vara anului viitor.
Întrebat, într-o intervenţie la Realitatea TV, în emisiunea "Newsroom", cât pierde România din nefuncţionalitatea laserului, ca impact economic, fostul ministrul al Cercetării Mihnea Costoiu a replicat: "Eu aşteptam mulţumiri pentru cei care au adus laserul în România, nu critici... Şi suntem o mână de oameni care am făcut lucrul ăsta... Dar, trecând peste asta, deocamdată România nu pierde nimic, despre această funcţionalitate discutăm în 2020."
La insistenţa jurnalistei Realitatea TV Denise Rifai în legătură cu întârzierea cu un an a lucrării, acesta a declarat: "Nu avem un an de întârziere."
Nici Ministerul Educaţiei, care se ocupă de supervizarea proiectului, nu vede nicio problemă în derularea contractului. Recunoaşte, însă, că sunt întârzieri, dar - surpriză! - îi ia apărarea constructorului.
"Poziţia oficială a ministerului este că decursul lui este normal, având în vedere complexitatea acestui proiect. Sunt construcţii care nu s-au mai realizat în lume. Nu poate fi invocată vreo lipsă a constructorului", a declarat presedintele ANCS, Tudor Prisecaru.
Dacă s-ar calcula penalizări conform contractului, până la finalul anului, Strabag ar avea de achitat de trei ori valoarea lucrării, adică 750 de milioane de lei. În plus, Strabag ar putea fi obligată să termine lucrarea din fonduri proprii. Însă, paradoxal, nerealizarea proiectului la timp pune presiune pe bugetul de stat!
Un document de corespondenţă dintre Comisia Europeană şi reprezentanţii institutului obţinut în exclusivitate de Realitatea TV arată că nefinalizarea clădirii de la Măgurele până în decembrie 2015 implică pierderea unei finanţări de 28 de milioane de euro, pe care îi va da, în acest caz, statul român: "Cheltuielile care nu sunt plătite până la 31.12.2015 (faza I) devin neeligibile în faza II şi se suportă din bugetul naţional."
În loc să caute o soluţie, autorităţile române contestă ce scrie negru pe alb în document.
"Materialul pe care îl aveţi trebuie citit cu atenţie, trebuie văzut acolo că aceşti bani care ne cer a fi decalaţi pentru etapa următoare nu vor fi suportaţi din bugetul naţional", a spus Prisecaru.
În plus, după depăşirea termenului-limită, tot statul va plăti şi cheltuielile suplimentare cu salarii, echipamente şi construcţii, în valoare de 26 de milioane de euro. Rezultă o gaură de peste 50 de milioane de euro, care ar trebui viraţi din bugetul de stat.
De proiect răspunde în mod direct Institutul de Fizică Nucleară, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei. Aşadar, această instituţie poate rezilia contractul atât cu proiectantul, cât şi cu constructorul. Şi totuşi, cine din statul român ne spune ce se întâmplă pe şantierul de la Măgurele?
