O serie de investigații recente și procese colective scot la lumină o practică sistemică și dureroasă care a marcat istoria modernă a Europei de Nord și Centrale: sterilizarea forțată sau neconsmițită a femeilor indigene și a minorităților etnice. În centrul acestei lupte pentru dreptate se află „Campania Spiralelor” din Groenlanda, unde mii de femei inuite au fost supuse unor proceduri medicale abuzive coordonate de statul danez.
Trauma Groenlandei și lupta pentru recunoaștere
În martie 2024, un grup de 143 de femei groenlandeze a dat în judecată Danemarca, acuzând că în anii '70 le-au fost implantate dispozitive intrauterine (sterilete) fără acordul lor sau al părinților. Amploarea fenomenului este cutremurătoare: până în 1970, jumătate din populația feminină fertilă de pe insulă fusese deja supusă acestei proceduri. Victimele, dintre care unele aveau doar 12 ani la momentul intervenției, descriu experiențe traumatizante în care dispozitive medicale supradimensionate le-au fost montate cu forța, cauzându-le dureri cronice, infecții și, în multe cazuri, infertilitate permanentă.
Lidera mișcării, Naja Lyberth, prima care a rupt tăcerea, descrie procedura suferită la 14 ani ca pe o „înjunghiere” fizică și emoțională. Pentru cele 57.000 de suflete ale Groenlandei, dintre care 90% sunt inuiți, această politică a fost percepută ca un instrument de control colonial. În anii '60, o femeie groenlandeză năștea în medie șapte copii; după campania de sterilizare, rata a scăzut brusc la 2,3, satisfăcând obiectivele bugetare ale Copenhagăi de a reduce costurile cu asistența socială.
Eugenismul în Suedia: De la puritate rasială la criterii sociale
Practica nu a fost limitată la teritoriile daneze. Suedia a găzduit, până în anii '70, unul dintre cele mai agresive programe de eugenie din Europa. Între 1934 și 1976, autoritățile suedeze au sterilizat forțat între 20.000 și 33.000 de persoane, vizând în special femeile din comunitatea indigenă Sami, persoanele considerate „cu minte slabă” sau cele din familii sărace.
Institutul de Biologie Rasială din Suedia, pionier mondial în studiul eugeniei, a fundamentat aceste măsuri pe ideea eliminării trăsăturilor „indezirabile”. Deși programul a început din considerente de puritate rasială, a evoluat spre criterii socio-economice, fiind susținut de majoritatea partidelor politice ca o „măsură de sănătate publică” necesară sustenabilității statului social. Paradoxal, programul a fost abolit abia în 1974, anul în care Suedia celebra succesul internațional prin muzică și cultură.
Sterilizarea forțată a femeilor rome în Europa Centrală
O soartă similară au împărtășit-o sute de femei rome din fosta Cehoslovacie și, ulterior, din Cehia și Slovacia. Între 1966 și 2012, acestea au fost ținta unor campanii de sterilizare desfășurate sub presiune psihologică intensă. Medicii și asistenții sociali utilizau frecvent amenințări cu retragerea alocațiilor sau preluarea copiilor de către stat pentru a forța consimțământul.
În multe cazuri, femeile erau mințite că procedura este o metodă de contracepție temporară sau că este necesară pentru a preveni nașterea unor copii bolnavi. Deși Cehia a introdus recent un sistem de despăgubiri, procesul rămâne anevoios, iar victimele se confruntă adesea cu respingeri birocratice din partea Ministerului Sănătății.
