Interimarul Bolojan a găsi bani pentru clientela politică, deși propovăduiește austeritatea

În timp ce discursul oficial al Guvernului Bolojan este saturat de promisiuni privind austeritatea și strângerea curelei, realitatea de la Palatul Victoria pare să urmeze un scenariu paralel, marcat de noi deschideri de robinete financiare. Joi, printr-un memorandum aprobat cu discreție, Executivul a dat undă verde pentru 47 de operatori economici din subordinea autorităților locale să își umfle bugetele salariale și să extindă schemele de personal, ignorând retorica economisirii care li se servește cetățenilor de rând.

Extinderi de personal și majorări salariale sub paravanul „dezvoltării”

Măsura vizează companii din 22 de județe, majoritatea activând în domenii esențiale precum apa-canal, transportul public sau salubritatea. Sub pretextul asigurării continuității serviciilor, Guvernul a autorizat creșteri de cheltuieli de natură salarială și ocuparea posturilor care figurau vacante la finalul anului 2025. Paradoxal, într-un moment în care se vorbește despre eficientizarea aparatului public, lista de beneficiari include nu doar companii de utilități, ci și parcuri industriale, aeroporturile din Cluj și Iași, ba chiar și o bază de tratament la Ocna Mureș, toate primind „dezlegare” la cheltuieli suplimentare.

Factura „austerității”: 168 de milioane de lei din banii publici

Impactul financiar al acestui memorandum demonstrează că „disciplina financiară” este mai degrabă opțională atunci când vine vorba de structurile locale. Suma totală de 168,7 milioane de lei este împărțită strategic: peste 83 de milioane de lei vor merge direct în majorări salariale, calculate la limita maximă a inflației prognozate pentru 2026. Restul sumei este direcționat către ocuparea a 1.241 de posturi vacante și înființarea a încă 376 de funcții noi. Această infuzie de personal și fonduri în companiile de stat contrastează puternic cu imaginea de guvern reformator și auster pe care Cabinetul Bolojan încearcă să o proiecteze.

Disciplina financiară, o simplă notă de subsol

Deși comunicatul oficial insistă că aceste cheltuieli vor fi reflectate în bugetele proprii ale operatorilor cu respectarea „guvernanței corporative”, realitatea rămâne aceeași: presiunea pe banul public crește. În loc de o restructurare reală a întreprinderilor publice, care de multe ori funcționează ca rezervoare de sinecuri la nivel local, Guvernul a ales să valideze creșterea aparatului birocratic și salarial. Această abordare ridică semne de întrebare legitime despre cât de reală este, în fapt, dorința de reformă a actualei puteri, care pare să prefere liniștea operatorilor economici influenți în detrimentul unei rigori fiscale autentice.