Îți faci tot timpul griji? Iată șase sfaturi să renunți la acest obicei

Îți faci tot timpul griji? Iată șase sfaturi să renunți la acest obicei
Îngrijorarea este întâlnită frecvent. Indiferent de situația socială, financiară ori personală, întotdeauna există motive de neliniște fie că este vorba despre achitarea facturilor, pierderea job-ului, bani pentru a ține copilul la școală și lista poate continua. În România nu există foarte multe date legate de acest subiect, însă, în SUA, potrivit Asociației americane de luptă împotriva Depresiei și Anxietății, bolile legate de anxietate sunt cele mai întâlnite tulburări mentale diagnosticate.
Aceste afecțiuni conduc, de cele mai multe ori, la depresie, oamenii care suferă de anxietate fiind de trei-cinci ori mai predispuși să meargă la medic și au șanse mari să fie internați pentru boli psihice. Astfel, cei care sunt interesați de starea de bine se simt aproape enervați de sfaturi precum „treci peste situația respectivă”, „relaxează-te” și „nu te concentra pe necazuri”. Aceste îndemnuri sunt foarte corecte, însă, există un motiv serios pentru care oamenii se simt înclinați să le reziste. De ce? Creierul uman este predispus la îngrijorări.
Practic, aceleași circuite ale creierului responsabile pentru inteligența umană din lobii frontali (care permit luarea deciziilor, rezolvarea problemelor și planificarea) produc, de asemenea, și îngrijorările. Pentru creier, singura diferență dintre îngrijorare și planificare este nivelul implicării emoționale și a orientării procesului într-o anumită parte a creierului. Bineînțeles că toată lumea știe că îngrijorarea este încărcată cu multe emoții negative.
Uneori, îngrijorarea – un mecanism care îți poate salva viața – este răspunsul corpului la un pericol. În această perioadă, totuși, acest mecanism nu-și mai are rostul. Așa că trebuie să faci anumite lucruri astfel încât să ieși din capcana grijilor. Trebuie să înveți să îți ghidezi gândirea și să îți calmezi circuitele fricii. Iată câteva modalități prin care să reușești:
Primul pas prin care să reduci îngrijorarea este să înveți să o recunoști, atunci când își face apariția. Potrivit unui studiu, s-a observat că atunci când participanții au recunoscut o emoție, creierul lor s-a liniștit.
Inspirațiile profunde pe nas și expirațiile lente pe gură calmează sistemul nervos și reduce răspunsul corpului la stres. Gândește-te astfel: dacă respirația și ritmul cardiac se intensifică, în mod natural, în condiții de stres poți alege să inversezi procesul printr-o respirație lentă.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
Citește și:
- 19:18 - Posibila mișcare a lui Ilie Bolojan după ce a fost debarcat din vârful guvernului. Lia Olguța Vasilescu l-a dat de gol
- 19:09 - George Simion, așteptat la Târgu Jiu pentru discuții cu minerii și energeticienii amenințați de disponibilizări
- 18:50 - Taxă de pod Giurgiu–Ruse poate fi plătită online. Ministerul Transporturilor anunță benzi dedicate și bariere automate pentru șoferii care merg spre Bulgaria și Grecia
- 18:49 - Petrișor Peiu: „Nicușor Dan își creează propria majoritate”. AUR nu a primit invitația la negocierile de la Cotroceni
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














