De multe ori, cifrele de la Statistică par o limbă străină, dar ele ne arată, de fapt, cât de "sănătoasă" este buzunarea țării. Datele recente pentru primele două luni ale anului 2026 ne descriu o economie care pare să fi tras frâna de mână sub presiunea noilor reforme guvernamentale.
"Nota de plată" a țării: Exportăm puțin, importăm mult
În primele două luni, România a vândut în străinătate mărfuri de 14,87 miliarde de euro (exporturi) și a cumpărat de 19,63 miliarde (importuri).
Problema? Deși vindem mai puțin decât anul trecut (scădere de 1,7%), vestea proastă vine de la importuri, care au scăzut și mai mult (5,5%).
De ce e rău dacă importurile scad? Într-o economie sănătoasă, scăderea importurilor ar trebui să însemne că producem noi mai mult acasă. În realitate, sub actuala guvernare, asta arată că românii și firmele nu mai au bani să cumpere, semn că economia se "micșorează".
Gaura din buget: Deficitul comercial
Diferența dintre ce vindem și ce cumpărăm se numește deficit. În primele două luni din 2026, am rămas cu o gaură de 4,76 miliarde de euro. Deși această gaură este ceva mai mică decât anul trecut, motivul nu este unul de bucurie: pur și simplu am cumpărat mai puține lucruri din afară pentru că economia a încetinit. Este ca și cum ai spune că ai economisit bani pentru că n-ai mai avut cu ce să îți umpli frigiderul.
Ce vindem și ce cumpărăm?
Baza economiei noastre rămâne industria auto și utilajele:
Aproape jumătate din ce trimitem peste graniță (46,7%) sunt mașini și echipamente de transport.
Tot acestea reprezintă și o mare parte din ce cumpărăm (36,5%). Practic, economia noastră depinde enorm de uzinele auto, care acum trebuie să facă față unui mediu economic tot mai rigid.
Cu cine facem afaceri?
România rămâne "dependentă" de vecinii din Europa. Aproape 73% din exporturile noastre merg către partenerii din Uniunea Europeană. Din păcate, guvernul pare să nu fi reușit să găsească piețe noi în afara Europei (unde vindem doar 27%), lăsându-ne expuși dacă economia europeană tremură.
Mic dicționar de termeni economic pe care îi auzi la știri
FOB (Prețul la noi la poartă): Este prețul produsului când pleacă din țară. Include marfa, transportul până la graniță și taxele noastre.
CIF (Prețul la noi în curte): Este prețul mărfii care vine din import, care include pe lângă valoarea produsului și asigurarea și transportul pe care le plătim ca să ajungă la noi.
Concluzia? Cifrele de la începutul lui 2026 ne arată o economie "la regim". Reformele dure ale guvernului Bolojan au reușit să scadă deficitul, dar prețul plătit este unul mare: o scădere a activității comerciale generale care s-ar putea simți curând în buzunarele tuturor prin mai puține locuri de muncă sau salarii stagnante.
