Dacian Julien Ciolos s-a născut în Zalău, la 27 iulie 1969. A studiat la Liceul Agricol din Șimleul Silvaniei, apoi a absolvit, în 1994, Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, devenind inginer horticultor. În perioada studenţiei, a făcut stagii practice în ferme de agricultură ecologică în Franța. Cu master și doctorat în agricultură terminate acolo, în 2005, Cioloș devine consilier al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, şi purtător de cuvânt pentru România în cadrul Comitetului special pentru agricultură al Consiliului UE.
În 2007 este numit, mai întâi subsecretar de stat pentru Afaceri Europene, apoi, la câteva luni distanţă devine ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În perioada iulie 2009 – ianuarie 2010 a fost şef al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. În același timp este nominalizat în echipa de comisari europeni condusă de Jose Manuel Baroso.
După încheierea mandatului de comisar european, Dacian Cioloș devenea consilier special – fără să încaseze salariu – pe probleme de siguranță alimentară al președintelui Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker. Fără să-și pună multe întrebări, cu un CV impresionant, neimplicat politic, independentul Dacian Ciloș și guvernul său tehnocrat, format din 21 de miniștri, primeau girul parlamentului pe 17 noiembrie 2015. La momentul acela, Dacian Cioloş câştiga 186.000 de euro pe an, adică 15.000 de euro pe lună, ca şi comisar european. Ca premier a încasat 3.500 de euro pe lună.
Cioloș și-a început mandatul de premier fără prea mare curaj, a pariat pe cooperarea partidelor, încercând să se pună bine cu toți. Dar nu a câștigat, iar asta a însemnat timp pierdut și amânarea reformelor cu câteva luni.
Ciolos s-a comportat ca un funcționar de carieră conștient că viitorul său stătea în mâinile politicienilor. Totuși, tehnocratul premier se lăuda că guvernul său a implementat peste 250 de măsuri. Transparența în instituțiile publice, redefinirea criteriilor de selecție în companiile de stat și reducerea birocrației au fost principalele realizări ale cabinetului tehnocrat Cioloș. Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea mai multor acte şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar. În ceea ce priveşte reforma administraţiei doar au fost elaborate strategii noi, aplicarea rămânând în sarcina următorului Guvern. Romania a înregistrat în 2016 o creștere economică de 5%, cea mai mare din Europa.
Educația și Sănătatea au fost în centrul preocupărilor Executivului Cioloș. Salariile profesorilor au crescut cu 10 procente în 2017, iar ale doctorilor și ale asistenților cu 15 la sută. Dacian Cioloș a fost și un vocal inamic în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri. În mandatul său a apărut inspectorulpădurii.ro, platforma care arată orice tăiere ilegală de păduri și generează automat o alertă către cei care ar trebui să intervină. Au existat însă și lucruri pe care guvernul Cioloș nu a apucat să le facă. Unul dintre ele este achiziţia operei de artă a lui Constantin Brâncuşi. Cuminţenia Pământului nu a mai ajuns în România, pentru că Dacian Cioloș nu a reușit să strângă cele 6 milioane de Euro necesare. La capitolul nerealizări este trecută și legea salarizări.
În timpul mandatului lui Cioloș a fost și scandalul de proportii care a zguduit sistemul sanitar. Procurorii stabileau la începutul anului 2016 că Hexi Pharma livra către spitale dezinfectanți diluați. Cioloș a fost nevoit să gestioneze și scandalul tezelor de doctorat plagiate. “Comisia Națională de Etică” a fost desființată de către membrii executivului Cioloș pentru că ar fi validat doctorate considerate falsuri grosolne.
Premierul Cioloș s-a remarcat și prin felul său de a se purta natural chiar și atunci când participa la acțiuni menite să-i sporească popularitatea. A uimit atunci când a plecat într-o duminică seara în Germania cu un avion de linie la clasa economic. Simplu, fără girofare sau covor roșu. În mandatul său de premier, Dacian Cioloș a ales de multe ori să renunțe la privilegiile pe care i le oferea funcția. În situațiile de criză - ca cea în care DNA a anunțat că începe urmărirea penală împotriva ministrului de interne, Petre Tobă - Cioloș nu s-a ascuns în spatele prezumției de nevinovăție și i-a cerut ministrului său să demisioneze.
Până la finalul mandatului său de premier, Cioloș a schimbat 10 miniștri din cei 21. Înainte de a-și încheia anul petrecut la Palatul Victoria, premierul a lansat „Platforma Cioloș”. România - 100 de zile ale schimbării. Platformă ce cuprindea zece principii ale unei guvernări pentru cetățeni și un „portofoliu de proiecte naționale" despre care Dacian Cioloș spunea că ar trebui continuate sau începute de guvernul care venea după el. Jocul de glezne executat pe tușa politicii l-a scutit pe Cioloș de neplăceri în relația cu președintele Iohannis. Și-a terminat mandatul cum l-a început - cu promisiunea că se va ține departe de politică. și că va încerca să muncească pentru România din poziția de independent. Neutralitatea politică îi oferea atunci tehnocratului Cioloș avantajul de a rămâne eligibil pentru poziții înalte în stat. Dar în decembrie 2017, fostul premier a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic. Trei luni mai târziu, Cioloș punea bazele Mișcării România Împreună, dar înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță, iar Cioloș a abandonat proiectul. Pe 15 decembrie 2018 prezenta, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – PLUS, adică Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate. Două luni mai târziu, fostul premier devenea copreședinte al Alianței 2020 USR+PLUS alături de președintele USR, Dan Barna. Alianța l-a trimis pe Cioloș la Bruxelles cu un mandat de eurodeputat.
Dacian Cioloș este și primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe în 2019.
