Avertisment al patronatelor: prețul crizei politice poate fi URIAȘ și îl vor plăti companiile și românii de rând

Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4% la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație.

Cursul euro poate urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum.

În acest context, ratele creditelor pot crește cu aproximativ 7,5–10%, ceea ce afectează și mai mult capacitatea de a cheltui și, implicit, pune presiune suplimentară asupra consumului.

Pe termen mediu și lung, miza este mult mai mare

Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare.

Pentru România, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de peste 100 de miliarde de lei în cinci ani.

Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite.

Scenariu de coșmar dacă de pierd fondurile PNRR

În cel mai critic scenariu, acela în care majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, România ar pierde fonduri europene de circa 8 miliarde de euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6–0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9–2 miliarde de euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk.

În concluzie, transmit patronatele, decidenții politici trebuie să restabilească, cât mai rapid, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României.