Prezenta la vot - Cati romani s-au prezentat la urne

 
prezenta la vot
prezenta la vot

Prezenta la vot - In general alegerile pentru europarlamentari aduc o prezenta slaba la urne in randul romanilor. De aceasta data mai multe companii si branduri mari dar si actori cunoscuti si alte personalitati publice au indemnat oamenii sa voteze.

Prezenta la vot - Realitatea.net va prezinta pe parcursul zilei de duminica procentele prezentei la urne, dar si la finalul zilei rezultatele exit-poll-urilor. 

VERIFICĂ ONLINE AICI, secția la care ești arondat pentru a vota la EUROPARLAMENTARE 2019 + REFERENDUM. Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și Referendumul naţional au loc simultan, în data de 26 mai 2019, între orele 7:00 – 21:00.

Cetatenii care in ziua alegerilor europarlamentare, duminica 26 mai, se afla in alta localitate decat cea in care au domiciliul vor vota la orice sectie de votare, urmand a fi inscrisi in lista electorala suplimentara. Bucurestenii care au domiciliul intr-un sector nu pot vota insa in alt sector, regula votului la orice sectie de votare aplicandu-se doar atunci cand te afli in alta localitate, conform legislației în vigoare. 

Atât pentru alegerilor europarlamentare, cât și pentru referendum, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare și în același interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», dar pe buletine de vot separate. Prezenţa la vot este consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. 

Secții de votare 26 mai 2019.Unde poți să votezi în străinătate?

Prezenta la vot  Secții de votare 26 mai 2019. La acest scrutin, sunt organizate un număr record de secţii de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe, prin comparaţie cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European - 2014, 2009 - când au fost deschise 190 de secţii.

Cele mai multe secţii de votare pentru europarlamentare sunt în Italia - 76, dintre care 5 la Roma. În Spania vor fi deschise 50 de secţii de votare, în timp ce în Germania vor fi 25.

HARTA secțiilor de votare din străinătate publicată de MAE  

Prezenta la vot  Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Secții de votare 26 mai 2019. IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Prezenta la vot  Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie. 

Peste 350 de milioane de adulţi din cele 27 de state ale UE au drept de vot, cei mai mulţi urmând să voteze duminică, 26 mai 2019, la două luni după ce Marea Britanie va deveni prima ţară care părăseşte UE şi a cărei decizie a alimentat în blocul comunitar mişcările naţionaliste şi eurosceptice.

Printr-un sistem de reprezentare proporţională vor fi aleşi cei 705 eurodeputaţi, care-şi împart activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. Începând cu micuţa Malta, cu 6 mandate europarlamentare, şi până la Germania, cu 96 de mandate, eurodeputaţii vor avea ca misiune timp de cinci ani să examineze legislaţia propusă de Comisia Europeană, care de asemenea trebuie aprobată de guvernele naţionale reunite în Consiliul UE.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. CARE ESTE MIZA?

Temele de campanie vor fi diverse, de la bugetul UE şi până la schimbările climatice şi asistenţa socială. Dar euroscepticii consideră acest scrutin un fel de referendum în stil Brexit despre supravieţuirea UE, ei susţinând ideea unei Europe a naţiunilor împotriva ideii federaliste a diminuării suveranităţii naţionale a statelor membre.

Prezenta la vot  În mijlocul acestei dezbateri se află problema migraţiei. Naţionaliştii, cum ar fi reprezentanţi ai guvernelor polonez şi ungar, pun pe seama UE valul masiv de migranţi veniţi în Europa începând din anul 2015. În schimb, federaliştii europeni spun că migraţia poate fi controlată numai prin cooperare.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. EXISTĂ PARTIDE POLITICE EUROPENE?

Da şi nu. Opt grupuri parlamentare se regăsesc în actualul PE, care va deveni mai mic după Brexit. Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, are 29% din mandate şi reuşeşte să asigure o majoritate a establishment-ului, adesea în cooperare cu Socialiştii şi Democraţii (S&D), care au 25% din mandate, precum şi cu liberalii din grupul ALDE, cu 9%. Dar, toate grupurile politice din PE sunt neomogene.

(w500) Alegeri eu

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. ÎNVINGĂTORUL VA CONDUCE UE?

Prezenta la vot  Nu chiar. Sau, probabil. Liderii PE spun că ei sunt inima democraţiei europene. În practică însă, puterea este deţinută în cea mai mare parte de guverne şi nu prea se întâmplă lucruri pe care statele mari să nu le agreeze.

O istorică luptă pentru Parlament şi Consiliu va marca europarlamentarele. PE a promis că va forţa Consiliul UE să-l desemneze pe succesorul lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene dintre liderii marilor grupuri politice care vor câştiga scrutinul. Dar unii lideri naţionali, precum preşedintele francez Emmanuel Macron, nu consideră că ar trebui să aplice o asemenea regulă. Ceea ce creează riscul ca PE să respingă propunerea de preşedinte al Comisiei avansată de Consiliu, fapt care ar conduce la o criză fără precedent.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. CINE CONDUCE UE?

Prezenta la vot  Răspunsul este complicat. Dar votul şi toată zarva din jurul desemnării preşedintelui Comisiei fac parte dintr-o târguială mai extinsă între guverne pentru numirea şefilor şi din alte instituţii-cheie, precum Consiliul UE sau Banca Centrală Europeană.

Germania şi Franţa au cea mai solidă poziţie de negociere, dar acesta este un joc la care chiar şi cei mai mici pot participa. De exemplu, Juncker este al treilea şef al executivului UE provenit din micul Luxemburg. Totuşi, speranţele sale exprimate la începutul mandatului de preşedinte al Comisiei că statele vor ceda mai multe prerogative către Bruxelles au rămas în mare parte neîmplinite.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. VOR ADUCE ALEGERILE MARI SCHIMBĂRI?

Un eventual rezultat bun al euroscepticilor ar putea conduce la formarea unei minorităţi mai mari şi mai unite care să se împotrivească directivelor europene. În schimb, euro-optimiştii cred că o campanie care să atragă mai mult atenţia populaţiei ar putea favoriza eforturile post-Brexit de a menţine cele 27 de state împreună.

Sondajele sugerează că extrema dreaptă şi-ar putea spori prezenţa în PE, dar probabil nu suficient de mult încât să prevestească moartea UE. Pare de asemenea improbabil ca vreuna dintre tabere, pro sau împotriva unei integrări sporite a UE, să dea o lovitură decisivă la scrutinul din luna mai.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Alegerile pentru PE vor avea loc duminică, 26 mai. Ce nu ai voie să faci în ziua votului?

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Lista infracțiunilor electorale prevăzute de Codul Penal:

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Prezenta la vot  Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Coruperea alegătorilor

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Prezenta la vot  Alegeri europarlamentare 2019 reguli.Frauda la vot

Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Violarea confidențialității votului

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Nerespectarea regimului urnei de vot

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Falsificarea documentelor și evidențelor electorale

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. CONTRAVENȚII

Constituie contravenții, potrivit art. 53 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, următoarele fapte:

a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiții necorespunzătoare;

c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente și în listele electorale speciale;

d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente și în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;

e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;

f) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 18;

g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);

h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică, alianță electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent;

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepțiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);

k) nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (4) și ale art. 40 alin. (3) -(7); afișarea listelor electorale și a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleași alegeri pentru Parlamentul European;

m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente; 

n) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;

o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

p) refuzul de a primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (17);

q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»; nerespectarea dispozițiilor art. 46 alin. (8);

s) neaplicarea ștampilei cu mențiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent;

ț) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;
u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

x) nerespectarea dispozițiilor art. 34;

y) nerespectarea dispozițiilor art. 36, ale art. 37 alin. (1) -(3) și (5) și ale art. 38 alin. (2) -(4);

z) nerespectarea dispozițiilor art. 40 alin. (8) -(11);

z^1) nerespectarea dispozițiilor art. 45 alin. (12).

Contravențiile prevăzute la lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v) și z) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și z^1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

Alegeri europarlamentare 2019 reguli. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:

- ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) și z^1);

- președintele biroului electoral județean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la lit. j), p), ș) și v);

- președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la lit. f), g), h) și l);

- președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. n), s), ț), u) și v);

- împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) și x);

- împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;

- Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?