Unul dintre motive este legat de îngrășăminte și energie, care s-au scumpit exact într-un moment esențial pentru agricultură, perioada de însămânțare. Asta înseamnă că fermierii ar putea avea recolte mai slabe la culturi de bază precum grâul, porumbul sau orezul.
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz cresc presiunea
Un punct cheie este Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece o mare parte din comerțul global cu îngrășăminte. Problemele din zonă au dus deja la creșteri de prețuri pentru materii prime importante precum amoniacul, fosforul și potasiul, dar și pentru petrol și motorină. Aceste scumpiri se propagă în tot lanțul alimentar, de la producția agricolă până la transport și depozitare. Chiar și într-un scenariu optimist, efectele nu vor dispărea rapid. Consumatorii ar putea plăti mai mult pentru alimente o perioadă mai lungă, mai ales dacă apar penurii sau dacă unele state decid să limiteze exporturile.
Momentul este critic, pentru că lipsa îngrășămintelor în această perioadă nu mai poate fi recuperată ulterior. Asta afectează direct producția.
De exemplu, ureea, un element esențial pentru îngrășămintele pe bază de azot, a trecut de 600 de dolari pe tonă, pentru prima dată din 2022. Pentru fermieri, care deja au costuri ridicate, aceste scumpiri pot însemna reducerea suprafețelor cultivate. În același timp, oferta este limitată. Aproximativ jumătate din producția globală de uree vine din zona Golfului și trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce amplifică problemele.
Efecte în lanț asupra alimentelor
Fermierii nu își permit să amâne fertilizarea. Dacă nu o fac acum, producția scade. Asta duce la un efect în lanț: costuri mai mari, producții mai mici și stocuri globale reduse. Situația este agravată și de alte crize, cum ar fi războiul din Ucraina, care deja a afectat exporturile de grâu și ulei de floarea-soarelui. Impactul nu se limitează doar la cereale. Produse precum carnea și lactatele vor fi și ele afectate, pentru că depind de hrana animalelor.
Creșterea prețurilor la energie adaugă o presiune suplimentară. Agricultura modernă depinde de energie în toate etapele, de la producție până la transport. În unele țări, cum sunt Statele Unite, efectele vor fi mai ales în prețuri mai mari, nu neapărat lipsuri pe rafturi. Se estimează creșteri între 12% și 18% ale costurilor alimentare, ceea ce poate însemna peste 100 de dolari în plus pe lună pentru o gospodărie.
Chiar dacă situația se calmează, revenirea nu va fi imediată. Stabilizarea lanțurilor de aprovizionare poate dura între patru și șase luni sau chiar mai mult. Problema este că, până când efectele vor fi vizibile pentru consumatori, impactul asupra recoltelor ar putea fi deja produs. În scenarii mai grave, nu este vorba doar despre prețuri mai mari. Dacă statele limitează exporturile sau încep să acumuleze stocuri, accesul la alimente poate deveni o problemă reală, mai ales în regiuni vulnerabile precum Orientul Mijlociu sau Africa de Nord. Specialiștii avertizează că astfel de situații pot duce la tensiuni sociale și instabilitate.
Europa intră într-o perioadă dificilă
Conflictul din Iran afectează nu doar energia, ci întreaga economie. Liderii europeni încep să vadă că nu este o criză de moment, ci una cu efecte pe termen lung. Cancelarul german Friedrich Merz spune că impactul economic ar putea fi comparabil cu cel al pandemiei sau al războiului din Ucraina. Iar Christine Lagarde avertizează că efectele ar putea fi „probabil dincolo de ceea ce ne putem imagina acum”.
Primele efecte sunt deja vizibile: transporturi redirecționate, întârzieri și contracte afectate. Europa începe să simtă că sistemul energetic este mai fragil decât părea. În lipsa unor soluții rapide, se discută deja despre măsuri precum restricții de consum sau limitări. Sectorul aviatic este printre cele mai afectate, din cauza creșterii prețului combustibilului. Asta înseamnă bilete mai scumpe, mai puține zboruri și rute reduse. Și industria resimte presiunea. Costurile cresc, iar investițiile devin mai riscante. Fără energie stabilă și accesibilă, competitivitatea scade.
Toate aceste probleme duc la același rezultat: prețuri mai mari. Costurile din agricultură, transport și producție ajung, în final, la consumatori. Economiștii avertizează că se conturează un risc de stagflație, adică o combinație între creștere economică slabă și inflație ridicată. Estimările arată deja o încetinire a economiei, iar presiunea asupra prețurilor ar putea forța creșterea dobânzilor, ceea ce complică situația pentru populație și companii, conform Politico.
Chiar și într-un scenariu optimist, reconstrucția lanțurilor energetice și economice ar putea dura cel puțin un an. Pentru moment, însă, problema este una urgentă. După ultimele livrări din Golful Persic, Europa intră într-o perioadă în care fiecare săptămână contează.
