Economia românească a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă în ultimul an, în timp ce numărul șomerilor a crescut cu circa 51.000 de persoane. Cele mai multe dintre locurile de muncă dispărute provin din sectorul privat, iar efectul asupra bugetului este estimat la cel puțin 2,5 miliarde de lei anual
Piața muncii a început să resimtă costul ajustării fiscale
Analiza evaluează execuția bugetară până în iulie 2026 și compară rezultatele cu recomandările formulate de organizație în iunie 2025. Specialiștii susțin că măsurile fiscale au contribuit la reducerea deficitului, însă efectele asupra activității economice și asupra pieței muncii au fost mai puternice decât ar fi fost necesar.
„La un an după introducerea unui pachet fiscal amplu, care a vizat consumul, munca şi capitalul, o nouă analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că ajustarea a permis progrese importante în reducerea deficitului bugetar, dar, foarte probabil, cu un cost economic mult mai ridicat decât ar fi fost necesar”, arată studiul.
Potrivit datelor analizate de organizație, numărul total al locurilor de muncă a scăzut cu aproximativ 65.000, ceea ce reprezintă 1,3% din ocuparea totală. Cea mai mare parte a pierderilor s-a înregistrat în mediul privat.
„Economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul şomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%”, susţin autorii analizei.
Pierderile de locuri de muncă apasă și asupra bugetului
Analiza estimează că reducerea ocupării nu reprezintă doar o problemă pentru angajați și companii. Dispariția celor 65.000 de locuri de muncă ar produce și un impact fiscal anual de minimum 2,5 miliarde de lei.
Calculul ia în considerare taxele și contribuțiile care nu mai sunt încasate, diminuarea veniturilor din TVA ca urmare a reducerii veniturilor disponibile și cheltuielile suplimentare generate de indemnizațiile de șomaj.
„Deteriorarea pieţei muncii reprezintă astfel nu doar o problemă socială şi de competitivitate, ci şi un cost fiscal direct”, se menţionează în document.
TVA a adus aproape toate veniturile fiscale suplimentare
Structura veniturilor bugetare reprezintă un alt punct important al analizei. Pe baza datelor cumulate pentru ultimele 12 luni, veniturile provenite din TVA au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB.
Creșterea TVA a fost ușor mai mare decât avansul total net al veniturilor fiscale, care s-a ridicat la 0,7 puncte procentuale din PIB.
În același timp, impozitul pe profit și impozitele pe proprietate au rămas, în linii mari, la același nivel ca pondere în PIB. Contribuțiile de asigurări sociale au coborât de la 11,1% la 10,9% din PIB, deși baza de aplicare a CASS a fost extinsă în mod repetat.
Deficitul a scăzut, dar economia a încetinit
În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB-ul estimat pentru întregul an. CPAG consideră reducerea un progres important, dar atrage atenția asupra modului în care a fost realizată ajustarea.
„Reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026, în primele şapte luni ale anului, reprezintă un progres semnificativ. Totuşi, structura ajustării este la fel de importantă. Taxele au fost majorate asupra consumului, muncii şi capitalului prin mai multe pachete legislative, fără o etapizare suficientă şi fără a proteja componentele cu un rol important pentru ocupare, investiţii şi creştere economică”, susţin autorii studiului.
Potrivit analizei, creșterea economică a fost, în medie, de -0,5% în ultimele trei trimestre. Pe o perioadă mai lungă, economia României a avansat cu numai 1% pe an în medie în ultimii trei ani.
CPAG notează că evoluția este cu atât mai relevantă cu cât România a beneficiat în aceeași perioadă de unul dintre cele mai importante influxuri de capital european din ultimul deceniu prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
România are o țintă dificilă pentru următorii ani
Următoarea etapă a consolidării fiscale este considerată de CPAG mai dificilă. România urmărește să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2031, după ce acesta a atins un nivel maxim de 9,3% în 2024.
În opinia organizației, spațiul pentru noi majorări de taxe s-a redus, după extinderea repetată a bazelor de impozitare. În același timp, cheltuielile publice curente se mențin la aproape 42% din PIB.
„Bazele de impozitare au fost însă deja extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se menţin aproape de 42% din PIB. Noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse şi să provoace pierderi suplimentare de activitate economică şi locuri de muncă”, se mai precizează în document.
