Sfântul Iosif cel Nou de la Partos s-a născut în 1568, în orașul Raguza din Dalmația. După moartea tatălui sau, s-a mutat împreună cu mama să în Ohrida, la sud de Dunăre. Când a împlinit vârstă de 15 ani a intrat în mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida. După cinci ani de viețuire în această mănăstire, ajunge în Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator. Aici s-a călugărit și a primit numele de Iosif.
La cererea patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfantului Stefan din Adrianopol, iar dupa sase ani este pus egumen in marea lavra romaneasca Cutlumus.
Este trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timisoarei. Asezarea in scaun a fost savarsita pe 20 iulie 1650.
In anul 1653 s-a retras la Manastirea Partos, aproape de Timisoara. Aici a mai vietuit trei ani si apoi si-a dat sufletul in mainile Domnului. Potrivit Traditiei, in momentul trecerii sale la cele vesnice, clopotele manastirii au inceput sa bata singure. A fost inmormantat in naosul bisericii manastiresti.
In anul 1956 moastele sale au fost stramutate in Catedrala mitropolitana din Timisoara.
Sfantul Iosif cel Nou de la Partos a fost trecut in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.
In urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfantul Sinod a aprobat ca Sfantul Ierarh Iosif cel Nou sa fie patron al pompierilor.
Din minunile sale mentionam si salvarea de la un incendiu a unei parti din Timisoara. Aceasta minune este trecuta si in Acatistul care ii este inchinat: "Ca sa arati marea ta milostivire pentru turma ta si ravna ta pentru slobozirea ei din toate nevoile ce o impresurau, atunci cand parjolul focului s-a intins sa cotropeasca toata cetatea Timisoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugaciunea ta mai fierbinte decat valvataia focului, scapand neatinsa biserica slujirii tale si oprind, prin ploaie napraznica, pe care cerul a trimis-o tie in ajutor, intinderea focului...“ (Icosul 7).
Tot astazi, facem pomenirea:
- Patimirii Sfantului Marelui Mucenic Nichita Romanul;
- Sfantului Cuvios Filotei, preotul;
- Sfantului Porfirie;
- Aflarii moastelor Sfantului Acachie, episcopul Melitinei;
- Sfantului Mucenic Maxim;
- Aflarii moastelor Sfantului Mucenic Stefan;
- Sfantului Cuvios Gherasim, ctitorul Manastirii Survia;
- Sfantului Mucenic Ioan Criteanul;
- Sfantului Visarion, arhiepiscopul Larisei, facatorul de minuni.
Maine, facem pomenirea Sfintei Mucenite Eufimia.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
