_036cc1f0bd.jpg)
Astfel prim-ministrul român ignoră modelul oferit de Germania, Franța, Italia sau Spania pentru gestionarea marilor companii de interes strategic.
În timp ce UE dezvoltă companiile de stat, Bolojan le pune lacăt
Potrivit Executivului, 9 companii de stat sunt eligibile pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului.
COMPANIILE PROPUSE PENTRU LISTARE SAU VÂNZARE PARȚIALĂ
ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME CONSTANȚA – pachet de 20%
COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI – pachet de 20%
SALROM – până la 49%
LOTERIA ROMÂNĂ – acțiuni noi și pachet de stat
IMPRIMERIA NAȚIONALĂ – ofertă publică inițială
POȘTA ROMÂNĂ – IPO după studiu de fezabilitate
Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că cele 22 de companii de stat incluse în analiza pilot a Guvernului au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi de peste 1 miliard de lei în ultimul an. „Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale,” a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
„Statul va rămâne majoritar în toate companiile de stat.
Deci orice listare se va face sub nivelul de 51%, astfel încât statul să rămână cu 51%. Dacă sunt companii care au deja listări făcute, procentul de listare va fi mai mic, astfel încât statul să-și păstreze controlul asupra companiilor.”, a declarat Oana Gheorghiu, vicepremier.
Încă de anul trecut premierul Ilie Bolojan anunța că vrea să pună lacăt pe întreprinderile de stat.
De exemplu, CFR Marfă înregistrează pierderi de 1,26 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Guvern. Iar până pe 31 mai compania urmează să declare falimentul.
Social-democrații, val de acuzații după decizia lui Bolojan
De altfel, PSD, partid aflat în coaliția de guvernare, anunță că se opune categoric planului de listare la bursă a companiilor de stat profitabile. Social-democrații îl acuză pe prim-ministru că nu i-a consultat înainte să ia decizia fără precedent. „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român”, au transmis social-democrații.
În timp ce România pune lacăt, alte state europene au reorganizat companiile strategice în așa fel încât să nu devină pe viitor „găuri negre” ale economiei și chiar să producă profit pentru stat. De exemplu, în 2023, Franța a luat înapoi de la privați compania națională de electricitate, ceea ce înseamnă că statul francez deține acum întregul capital și drepturile de vot în cadrul întreprinderii.
Iar Spania vrea să aibă controlul total în cazul unei pene majore de curent. Autoritățile spaniole spun că rețeaua națională de electricitate nu ar trebui să fie controlată de interese private.
În schimb, guvernul german a început încă din 2022 să naționalizeze companiile de energie. Executivul de la Berlin a aprobat o modificare legislativă care permite Guvernului să devină proprietar al companiilor din energie, pentru a prevenii situațiile critice. „Preţurile sunt ridicate, incertitudinile sunt ridicate, iar riscurile sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să fim pregătiţi pentru înrăutăţirea situaţiei”, a explicat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.
Totodată, Italia vrea să readucă cea mai mare companie de telecomunicații sub control public prin intermediul unei oferte de 10,8 miliarde de euro sub formă de numerar şi acţiuni, la trei decenii după o privatizare eşuată a monopolului din sectorul telefoniei. Reţelele de telecomunicaţii au căpătat o importanţă strategică din ce în ce mai mare pentru guvernele europene în ultimii ani, iar administraţia premierului Giorgia Meloni încearcă să menţină un control strict asupra infrastructurii digitale a ţării.
