Este hantavirusul următorul COVID? Ce spun OMS și experții despre o eventuală pandemie, după focarele de pe nava de croazieră din Antarctica

Hantavirus (foto: profimedia)
Autoritățile sanitare din mai multe țări au fost luate prin surprindere după ce o croazieră în Antarctica s-a soldat cu nouă cazuri confirmate sau probabile de infecție și trei decese. Pasagerii navei MV Hondius au contractat virusul Șobolan, un hantavirus transmis prin contact cu rozătoare infectate. OMS și specialiștii în boli infecțioase sunt totuși categorici: un scenariu pandemic este exclus.
Hantavirusurile circulă în populațiile de rozătoare, iar oamenii se infectează prin inhalarea unor particule microscopice din urina, excrementele sau saliva animalelor purtătoare. Virusul Șobolan ocupă un loc aparte în această familie: este singurul hantavirus pentru care s-a dovedit transmiterea interumană. Aceasta rămâne însă rară și necesită condiții foarte specifice, contact strâns și prelungit, spații supraaglomerate și ventilație deficitară. Tocmai aceste condiții au existat la bordul navei MV Hondius.
De ce nu este „noul COVID"
SARS-CoV-2 se transmitea aerian cu o eficiență remarcabilă: o singură persoană infecta, în medie, cel puțin alte două, adesea înainte de a ști că este bolnavă. Virusul Șobolan se comportă cu totul altfel, răspândirea de la om la om cere o combinație rară de factori. Acesta este și motivul pentru care, până în prezent, a generat exclusiv focare locale, fără a degenera vreodată într-o epidemie largă.
Simptome, incubație și mortalitate
Infecția debutează cu simptome comune gripei: febră, cefalee, dureri musculare, greață și stare de oboseală. În cazurile severe, boala progresează spre sindromul pulmonar hantavirus, o complicație care poate fi fatală.
Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Șobolan, au o rată de mortalitate de până la 50%, semnificativ mai ridicată față de cele europene și asiatice, unde aceasta rămâne sub 15%. Cu toate acestea, în 2025, opt țări din America au înregistrat împreună doar 229 de cazuri și 59 de decese, dovadă că infecțiile sunt grave, dar extrem de rare. Mortalitatea ridicată, singură, nu face dintr-un agent patogen o amenințare pandemică, conform The Conversation.
OMS recomandă supravegherea simptomelor timp de 42 de zile de la ultima expunere, iar autoritățile australiene au dispus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați.
Tratament și vaccin
Niciun antiviral specific nu este disponibil pentru virusul Șobolan. Tratamentul se bazează pe îngrijiri de suport: asistență respiratorie și monitorizarea complicațiilor cardiace și renale. Un vaccin autorizat nu există încă, însă laboratoarele elvețiene au secvențiat integral genomul virusului în timp record, punând datele la dispoziția comunității științifice internaționale în doar câteva zile.
Citește și:
- 09:46 - Politicieni prezenți la Garden Party-ul de 10 Mai. Ținutele care au atras atenția la evenimentul organizat de Custodele Coroanei
- 09:42 - Premierul britanic Keir Starmer, la un pas să fie debarcat de propriul partid
- 09:21 - O pacientă cu hantavirus, trimisă acasă cu diagnosticul de „anxietate". OMS: Starea ei este „foarte critică"
- 09:09 - Grecia, gata să ramburseze anticipat o parte din datoria din 2010: anunțul Guvernului de la Atena
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














