Dronă ajunsă în Portul Constanța, iar sistemul de supraveghere SCOMAR de zeci de milioane de euro nu a văzut-o. Explicațiile MAI

Potrivit informațiilor disponibile, obiectul nu a fost identificat inițial prin sistemele de monitorizare ale Poliției de Frontieră, ci a fost observat de angajați ai Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).

Drona a fost semnalată de lucrători ARSVOM

Conform datelor prezentate, în dimineața zilei de 5 iunie 2026, la ora 06:05, Poliția de Frontieră a fost informată telefonic de către lucrători ai ARSVOM despre prezența unei ambarcațiuni de mici dimensiuni, aflată într-un baraj de depoluare din Dana 78 a Portului Constanța.

Incidentul a readus în atenție Sistemul Integrat Modern de Supraveghere Maritimă (SCOMAR), proiect dezvoltat pentru monitorizarea permanentă a traficului și amenințărilor din zona Mării Negre.

Investiții de zeci de milioane de euro în sistemul de monitorizare

SCOMAR a fost construit prin programele PHARE 2003–2005, investiția inițială fiind de aproximativ 24,6 milioane de euro.

Ulterior, sistemul a trecut prin mai multe etape de modernizare și mentenanță, care au inclus actualizarea echipamentelor radar, dezvoltarea componentelor optoelectronice, modernizarea comunicațiilor și extinderea centrelor de comandă și control.

Printre investițiile realizate de-a lungul timpului se numără:

• investiția inițială de aproximativ 24,6 milioane euro;

• modernizarea soluției radar, în valoare de 13,87 milioane lei;

• lucrări de mentenanță pentru sistemele optoelectronice, în valoare de 19,73 milioane lei;

• un proiect major de modernizare evaluat la 11,538 milioane euro;

• programul „Mentenanță evolutivă SCOMAR”, finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă, în valoare de 7,8 milioane euro;

• contractul de modernizare atribuit în perioada 2024–2025 companiei HAVELSAN, în valoare de aproximativ 87,76 milioane lei cu TVA.

Valoarea totală a investițiilor publice în sistem este estimată la peste 60–70 de milioane de euro.

Ce este SCOMAR și ce rol are

Potrivit prezentării oficiale a Poliției de Frontieră, SCOMAR – Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – are ca obiectiv principal supravegherea frontierelor maritime românești și a frontierei maritime externe a Uniunii Europene.

Sistemul face parte din Sistemul Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat (SISF) și este conceput pentru detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor implicate în activități ilegale.

Informațiile colectate de senzori sunt transmise în timp real către Centrul de Comandă și Control, de unde pot fi dispuse măsuri de interceptare, intervenție sau salvare.

Zonele monitorizate

Conform descrierii oficiale, sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului din:

• apele teritoriale maritime, până la 12 mile marine;

• zona contiguă, până la 24 mile marine;

• zona economică exclusivă, până la 100 mile marine;

• frontiera terestră, pe o adâncime de 30 de kilometri în interiorul țării.

Pentru realizarea acestor misiuni sunt utilizate echipamente radar, sisteme optoelectronice, nave, aeronave și vehicule de patrulare.

Cum funcționează sistemul

SCOMAR este alcătuit din trei componente principale:

• stații de senzori;

• sistem de comunicații;

• Centrul de Comandă și Control.

Stațiile de senzori au rolul de a detecta, identifica și urmări ținte suspecte, folosind funcțiile radar și echipamentele de supraveghere. Datele sunt transmise către centrul de comandă, unde situația este analizată și sunt luate deciziile operative.

Printre funcțiile principale ale sistemului se numără supravegherea continuă a traficului maritim, procesarea datelor provenite de la radare și senzori, monitorizarea în timp real a poziției navelor, emiterea de alerte și administrarea unei baze comune de date.

Instituțiile conectate la sistem

SCOMAR este prezentat ca un sistem independent care permite interconectarea și accesul la bazele de date ale instituțiilor cu atribuții în zona Mării Negre:

• Poliția de Frontieră;

• Statul Major al Forțelor Navale;

• Autoritatea Navală Română.

De asemenea, cooperarea cu celelalte instituții implicate în securitatea frontierei este realizată prin intermediul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat.

Incidentul din Portul Constanța a readus în atenție eficiența practică a acestui sistem, în condițiile în care drona a fost semnalată de personalul ARSVOM și nu a fost anunțată ca fiind detectată inițial prin infrastructura de supraveghere destinată monitorizării traficului și riscurilor din zona Mării Negre.

Explicațiile MAI: SCOMAR e sistem de supraveghere maritimă, nu sistem militar anti-dronă

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) transmite că sistemul SCOMAR a fost dezvoltat pentru supravegherea maritimă de către Garda de Coastă și nu este un radar singular ori un sistem militar anti-dronă, iar drona maritimă fără pilot implicată în incidentul de vineri din Portul Constanța are alte caracteristici, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care este optimizat SCOMAR.

'Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă - SCOMAR - funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă. Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri', se menționează într-un comunicat de presă transmis de MAI.

Potrivit sursei citate, incidentul din Portul Constanța privește 'o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional'.

'Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat. Înțelegem preocuparea publică generată de acest incident. În asemenea situații, cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie realizată pe ansamblul mecanismelor relevante: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională. În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare. O situație tehnică și operațională complexă trebuie analizată pe baza datelor, a competențelor legale și a procedurilor aplicabile. Personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică și nu contribuie la consolidarea răspunsului statului', se arată în comunicatul MAI.