Diferențele de opinie dintre București și Bruxelles privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie rezolvate cât mai curând, iar țara noastră, ”ca membru al Uniunii Europene, trebuie să împartă, să facă o punte între două lumi”. O spune chiar ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, potrivit căruia, trebuie avute în vedere o mulțime de lucruri, cum ar fi "să pregătim economia europeană pentru decarbonizare, pentru digitalizare, să avem maşini electrice". "Şi stăm şi ne uităm ca olteanul la girafă şi spunem \"dom\"le, cum facem noi să împăcăm aceste două lumi?", a spus Ghinea.
”O lume cu aşteptări legitime, care vrea rezolvarea unor probleme de la 1960, cum ar fi să avem autostrăzi gata, să avem spitale, să nu fim statul european cu cel mai mare abandon şcolar. În România, sunt zone unde să ajungi la facultate e o raritate. Sunt probleme care nu trebuiau să mai existe.
În acelaşi timp, avem viziunea Uniunii Europene, care crede că astea sunt probleme rezolvate. Şi spune că trebuie să pregătim economia europeană pentru decarbonizare, pentru digitalizare, să avem maşini electrice. Şi stăm şi ne uităm ca olteanul la girafă şi spunem \"dom\"le, cum facem noi să împăcăm aceste două lumi?”, a declarat Ghinea, la DC News TV, preulat de HotNews.ro.”Eu atât mă pricep şi cred că mă pricep bine. Cred că am adus PNRR în punctul de echilibru în care se împacă cele două viziuni. Mai avem de negociat încă, irigaţii, gaze, autostrăzi, avem o înţelegere pe educaţie, pe sănătate, avem 1,5 miliarde de euro instrumente financiare", a mai spus ministrul Proiectelor Europene.Florin Cîțu a anunțat, marți seară, că a avut o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei sale la Bruxelles, unde poartă negocieri pentru Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Șeful Guvernului este însoțit în această vizită de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea."Am avut o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene pentru negocierile privind PNRR, așa cum confirmă și Ursula Von Der Leyen. Romania are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei\", a scris Cîțu, într-o postare pe Facebook.Premierul are și astăzi o nouă zi de întâlniri importante. La ora 14:00, Florin Cîțu avea programată o întrevedere cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, la sediul Comisiei Europene, iar la ora 16:00 se va întâlni cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.
Începând cu ora 17:00, prim-ministrul va avea o întrevedere cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, tot la sediul Comisiei Europene.
România a anunțat că amână depunerea PNRR până pe 31 mai, după ce Comisia Europeană a cerut mai multe modificări. În același timp, Rareș Bogdan a anunțat că termenul-limită ar fi 29 mai, și nu 31 mai. Anunțul amânării până pe 31 mai în loc de sfârșitul lunii aprilie a fost făcut de ministrul Investițiilor, Cristian Ghinea, după o ședință de pregătire a PNRR cu președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și liderii coaliției de guvernare, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor, pe 28 aprilie. Până în prezent, la Bruxelles, 14 țări au depus deja PNRR.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României - 29,2 miliarde de euro
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR de România trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană. România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură. Țara noastră pierde și 400 de milioane de euro la Educație, după bugetul negociat pe PNRR, deși alocarea pentru acest domeniu este de peste 12% - pentru programul "România Educată", va fi de 3,7 miliarde euro.
