Chiar dacă prețurile urcă de la o zi la alta, oficialii transmit că, din punct de vedere al aprovizionării, lucrurile sunt încă sub control. În spatele acestor declarații se află însă calcule clare legate de stocuri și de capacitatea țării de a face față unei eventuale crize majore.
Stocurile care țin România pe linia de plutire
Ministerul Energiei a făcut publice datele privind rezervele disponibile, iar cifrele arată că există o plasă de siguranță pentru o perioadă limitată.
„Ca urmare a verificărilor, vă comunicăm că Ministerul Energiei gestionează stocuri de urgență de peste 2 milioane tone echivalent petrol (tep), în calitate de Autoritate Competentă pentru constituirea și menținerea rezervelor minime de țiței și de produse petroliere pentru situații de urgență în piața petrolieră.
Gradul de realizare actualizat al stocurilor de urgență este de peste 102%.
Stocurile de urgență se folosesc în cazul apariţiei unor situaţii de disfuncţionalitate majoră în aprovizionare, a situaţiilor de urgenţă deosebită sau a situaţiilor de criză locală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere.
Titularii obligației de stocare au obligația să asigure, în mod continuu, disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere fizic a stocurilor pentru care au obligația de stocare, pe întreaga perioadă de valabilitate a obligației de menținere a acestora.
Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară, totalul fiind de 90 de zile.
Mecanismul de constituire, menținere și monitorizare a stocurilor de urgență, inclusiv a celor delegate în extern, este aplicat la nivelul întregii Uniuni Europene”
Aceste cifre conturează practic scenariul-limită: fără alimentări noi, România ar putea funcționa aproximativ trei luni, folosind atât rezervele interne, cât și pe cele externe.
Măsuri în analiză și presiune pe Guvern
În paralel cu monitorizarea stocurilor, Ministerul Energiei a transmis către Guvern și către liderii coaliției o serie de propuneri menite să reducă impactul scumpirilor asupra pieței. Acestea sunt analizate în continuare, iar autoritățile încearcă să găsească soluții fără a provoca dezechilibre economice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția că orice intervenție trebuie făcută cu grijă, pentru a nu afecta bugetul. Strategia este una de echilibru: reacții rapide, dar fără măsuri care ar putea amplifica problemele pe termen lung.
În același timp, premierul Ilie Bolojan a avut discuții la Palatul Victoria cu reprezentanții OMV, într-un moment în care coordonarea cu marii jucători din energie devine esențială.
Prețuri tot mai greu de suportat pentru șoferi
În benzinării, efectele crizei sunt deja vizibile. Benzina standard se apropie de pragul de 9 lei pe litru, în timp ce motorina premium a trecut de 10 lei.
Scumpirile sunt alimentate de evoluțiile de pe piața internațională, unde petrolul Brent a ajuns aproape de 112 dolari pe baril, iar cel american se apropie de 99 de dolari, înregistrând creșteri rapide într-un timp foarte scurt.
Decizii așteptate la nivel european
Criza carburanților nu afectează doar România, ci întreaga Uniune Europeană. Liderii statelor membre se reunesc la Bruxelles într-un context tensionat, unde energia și impactul prețurilor vor fi teme centrale.
Pe masa discuțiilor se află soluții diferite: unele state susțin accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, în timp ce altele cer modificarea sistemului de taxare a emisiilor de carbon.
În paralel, războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu complică și mai mult situația, iar sprijinul pentru Kiev se confruntă cu blocaje politice. Disputele legate de livrările de petrol prin conducta Drujba adaugă un nou element de presiune într-un moment deja fragil pentru piața energetică europeană.
În acest context, calculele legate de stocuri și deciziile care urmează să fie luate în perioada imediat următoare pot face diferența între o criză gestionabilă și una care scapă de sub control.
