Pe măsură ce tehnologia avansează, infractorii cibernetici folosesc instrumente din ce în ce mai sofisticate, inclusiv deepfake-uri în apeluri video, pentru a convinge victimele că interacționează cu persoane reale.
O investigație realizată de publicația Wired scoate la iveală o rețea de recrutare care funcționează în special pe Telegram. Acolo sunt promovate locuri de muncă pentru „modele de inteligență artificială”, fără explicații clare despre activitate, în special în zone precum Cambodgia sau alte regiuni din Asia de Sud-Est. În realitate, aceste „joburi” sunt legate de fraude online care pot genera peste o sută de apeluri video zilnic.
Recrutări mascate și semnale de alarmă ignorate
Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că fenomenul este în creștere și implică rețele bine organizate. Minh Ngo, cercetător în domeniul criminalității cibernetice, explică modul în care sunt folosite aceste persoane:
„Ele furnizează software-ul astfel încât modelele să își poată schimba fețele folosind inteligența artificială și să comită escrocherii romantice ”
Organizații internaționale au atras atenția că recrutările nu se limitează la Asia, ci vizează persoane din Europa de Est, America Latină, Africa de Nord sau Asia Centrală. Mulți dintre cei atrași în astfel de scheme au lucrat anterior în domenii precum criptomonede sau tranzacții cu aur, ceea ce îi face mai ușor de integrat în mecanismele de fraudă.
Deși au fost semnalate zeci de canale suspecte, acestea continuă să funcționeze. Un reprezentant al platformei a declarat că astfel de conținuturi sunt interzise, însă analiza se face de la caz la caz, deoarece „există motive legitime pentru care cineva ar putea consimți la partajarea imaginii sale”.
Cum sunt păcălite victimele prin apeluri „reale”
Metoda folosită este una extrem de elaborată. Escrocii creează profiluri pe rețele sociale precum Facebook sau Instagram și inițiază relații online cu victimele. În momentul în care apare suspiciunea și este cerut un apel video, intră în scenă tehnologia deepfake.
Astfel, persoana de pe ecran pare autentică, vorbește și reacționează în timp real, însă imaginea este generată sau modificată digital. În realitate, în spatele conversației se află un operator sau un „model IA” instruit să mențină iluzia, scrie El Economista.
Condiții dure pentru „modelele” din spatele escrocheriilor
Dincolo de partea tehnologică, investigația scoate la iveală și condițiile dificile în care lucrează cei implicați. Unele anunțuri promit câștiguri de până la 7.000 de dolari pe lună, însă programul este extrem de solicitant: ture de până la 12 ore și între 100 și 150 de apeluri video pe zi.
Mai mult, există semnale îngrijorătoare legate de controlul asupra angajaților. În unele cazuri, pașapoartele sunt reținute sub pretextul obținerii documentelor de muncă, ceea ce ridică suspiciuni privind posibile situații de exploatare.
În spatele acestor „joburi moderne” se conturează astfel o rețea complexă, în care tehnologia, manipularea și presiunea asupra celor implicați se combină pentru a susține un mecanism global de fraudă online.
