România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că încă alte șapte țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu ar trebui să fie un motiv de „confort” pentru autoritățile române, avertizează experții Consiliului Fiscal (CF) în raportul publicat luni, pe 23 septembrie.

„Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată raportul CF.

Experții CF recomandă un plan bugetar-structural pe 7 ani, dată fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structurale. „Corecția nu se poate realiza în mod covârșitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale”.

CF a menționat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE – în jur de 26-27% din PIB.

„Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice - cum au fost și inundațiile din acest an - și din nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice”, spun specialiștii Consiliului Fiscal.

Boloş despre riscul unui deficit bugetar de peste 8% din PIB. Ministrul Finanțelor nu poate garanta că veniturile estimare din digitalizare şi amnistie fiscală se vor încasa în întregime