Acuzații bombă la adresa DNA după procesul lui Dragnea. Blat sau eroare monumentală?

Tuesday, 16 April 2019, 09:10, Sursă: REALITATEA.NET

Acuzații dure la adresa DNA după amânarea procesului lui Dragnea. În loc să forțeze pronunțarea unei sentințe, procurorul de ședință a venit cu doua exceptii de neconstituționalitate. "DNA a obținut amânarea procesului lui Dragnea", spun criticii.

Adaugă părerea ta

DNA este criticată că nu a insistat pentru pronunțare în procesul lui Dragnea de luni, după sentința de la fond și un apel în care nu se schimbase nimic. Când colo, lovitură de teatru!, procurorul de ședință, Raluca Mirica, a venit cu două exceptii de neconstitutionalitate.

"Este foarte greu spre imposibil de înțeles, dintr-o perspectivă legitimă și profesionistă, strategia DNA la termenul de luni al procesului lui Liviu Dragnea. Pentru că efectul acestei strategii este unul halucinant: DNA a obținut amânarea procesului lui Dragnea.

În aceste condiții, indiferent de decizia CCR în privință completurilor de 3 nespecializate, șansele că după viitorul termen al apelului "Bombonica" de pe 20 mai, instanță să se și pronunțe, eventual să și motiveze hotărârea în 10 zile, adică până la 1 iunie, când una dintre judecătoare se pensionează, sunt extrem de mici, spre zero, dacă nu întârzie cumva decretul de pensionare", scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.

Potrivit jurnalistei citate, Dragnea a primit amânarea mult visată nu datorită avocaților săi, ci datorita procurorului DNA și, cu complicitatea generozității termenului acordat, el a primit pe tavă șansa de a beneficia de o decizie a CCR sau de pensionarea judecatoarei.

Procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat. Șeful PSD, păsuit până pe 20 mai

Pe de altă parte, jurnalistul Liviu Avram spune că procurorul DNA a făcut un lucru firesc: a folosit toate instrumentele la dispoziție ca să-și maximizeze șansele de câștig.

Procurorul nu a făcut decât să răspundă corespunzător la atacul avocaților, dar poate fi criticat pentru că nu a ținut cont de iminența unei crize de timp în care se intră cu procesul lui Dragnea.

Ce a scris pe Facebook jurnalistul de la Adevarul:

„Putea procurorul DNA să procedeze altfel?

Încerc să explic mișcarea procurorului DNA în procesul lui Dragnea, prin ridicarea a două excepții de neconstituționalitate. Sau mă rog, ce am înțeles eu din mișcarea asta, fără să am pretenția că am dreptate.

Într-o lume normală, ceea ce a făcut procurorul este un lucru firesc: a folosit toate instrumentele la dispoziție ca să-și maximizeze șansele de câștig. Procurorul nu a făcut decât să răspundă corespunzător la atacul avocaților.

Faptele se știu: între 2006 și 2013, două femei angajate la Protecția Copilului Teleorman au fost plătite de CJ, deși lucrau la PSD. Întrebarea care se pune este: de când începe să curgă termenul de prescripție? Din 2006, când a început activitatea infracțională, sau din 2013? Răspunsul stă în maniera în care este încadrată infracțiunea, dacă e simpă, instantanee, progresivă, continuă, continuată – o întreagă păsărească juridică, nu intru în detalii.

Avocații au invocat două chestiuni:

1.Completul de 3 care a judecat fondul a fost ilegal constituit, pentru că judecătorii nu ar fi fost specializați (iar CCR are deja pe rol un dosar pe această speță).

2. Faptele lui Liviu Dragnea s-au prescris deja (întrucât ICCJ a decis recent, într-un recurs în interesul legii, că la genul de infracțiune imputată lui Dragnea, termenul de prescripție curge de la producerea primului prejudiciu, adică în anul 2006, nu de la încheierea activității infracționale, în anul 2013).

Procurorul a încercat să contracareze ambele apărări, ridicând două excepții de neconstituționalitate, după cum urmează:

1. Legea care spune că faptele de corupție se judecă în primă instanță de complete specializate este neclară și imprevizibilă (deci neconstituțională), întrucât nu precizează ce înseamnă complet specializat, cum se constituie acestea, cum se specializează judecătorii etc. Deci specializarea e o chestiune proclamată formal, care lasă loc la arbitrariu administrativ.
2. Prescrierea faptelor lui Dragnea a fost contracarată mai întâi prin cererea de schimbare a încadrării juridice (astfel încât să se „mute" în aval cu șapte ani momentul de la care curge termenul de prescripție, și anume din 2006 în 2013). Dacă instanța nu acceptă schimbarea încadrării juridice, procurorul a folosit în subsidiar și instrumentul excepției de neconstituționalitate, în speranța că CCR va invalida sentința ICCJ din recursul în interesul legii, conform căreia prescripția curge din 2006, și nu din 2013.

Știu, e complicat, dar asta am înțeles eu din toată povestea asta, fără să am garanția că chiar am înțeles totul. Dacă e să „reproșez" ceva procurorului, acesta e faptul că pare să fi acționat ca și cum procesul s-ar desfășura în condiții normale, fără iminența unei formidabile crize de timp: vineri se pronunță CCR pe completele de 3, iar pe 1 iunie iese la pensie una dintre judecătoarele din complet.

Dar pe de altă parte, nu văd ce altceva ar fi putut face: să lase atacurile avocaților fără răspuns, în speranța că instanța le va ignora și va da un verdict azi? Mă îndoiesc că era o soluție."