Managementul privat la companiile de stat și deficitul bugetar au fost temele de discuție dintre FMI și deputații Comisiei de Buget, potrivit Agerpres.
Extinderea legislației privind managementul profesionist la toate companiile de stat și proiecțiile privind deficitul bugetar pentru 2016 și 2017 sunt principalele observații prezentate miercuri de reprezentanții FMI în fața membrilor Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților.
"Prima constatare este aceea că România, din punct de vedere al macrostabilității, este într-o poziție bună și sustenabilă. Este afirmația șefei misiunii Fondului Monetar Internațional în România. Dar, ca în orice demers, există lucruri împlinite și lucruri mai puțin împlinite. Singurele observații (ale reprezentanților FMI — n.r.) sunt în legătură cu reformele structurale, mai precis adoptarea în Parlament a Ordonanței 109 privind managementul companiilor de stat și eliminarea tuturor excepțiilor de la această lege. Deci să intre toate companiile care au capital de stat într-un astfel de management", a declarat președintele Comisiei, Viorel Ștefan, la finalul discuțiilor.
Pe de altă parte, deputatul Gheorghe Ialomițianu, a declarat că FMI și-a manifestat îngrijorarea despre situația fiscal bugetară din 2016 și 2017, în special din cauza majorărilor de salarii anunțate. "Toate măsurile anunțate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condițiile angajamentelor României în fața Comisiei Europene și FMI. Adică România va depăși deficitul de 3% din PIB, un deficit care nu poate fi susținut financiar", a spus Ialomițianu.
El a precizat că Lega salarizării în sectorul bugetar a fost unul din aspectele menționate de reprezentanții FMI, care au fost nevoiți să se informeze din presă cu privire la intențiile Guvernului, pentru că nu există detalii oficiale cu privire la acest proiect.
Într-un mesaj postat marți pe Facebook, președintele Klaus Iohannis scrie că, prin măsurile adoptate, Guvernul nu a reușit să convingă FMI că are voința de a implementa reformele structurale asumate.
"Discuțiile din ultima perioadă despre încheierea unui nou acord cu FMI trebuie să aibă în vedere serioasele rezerve exprimate de oficialii Fondului Monetar Internațional că România îndeplinește condițiile necesare. Din păcate, Guvernul nu a reușit, prin măsurile adoptate, să convingă FMI că are voința de a implementa reformele structurale asumate", a scris Iohannis.
În contextul în care există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line, președintele României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor.
Referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidențiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice. În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate și prudență la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creștere economică sustenabilă.
În replică, premierul Victor Ponta spune căR omânia este "singura sau cea mai de succes poveste" a Fondului Monetar Internațional, precizând că este continuată colaborarea cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană pe lucruri importante.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri de pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
