Referendum 2019 întrebări. Cum se votează pe 26 mai și cum arată buletinele de vot?

 
Referendum 2019 întrebări
Referendum 2019 întrebări
Referendum 2019 întrebări Referendum 2019 întrebări Referendum 2019 întrebări

Referendum 2019 întrebări. Pe 26 mai 2019 vor avea loc alegerile europarlamentare și referendumul convocat de Președintele României.

Referendum 2019 întrebări. Pe data de 26 mai 2019 va avea loc referendumul național convocat de Președintele României. Cetățenii cu drept de vot aflați î pot vota la referendumul național în aceleași secții de votare organizate pentru desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Administrația Prezidențială a anunțat, la sfâșitul lunii aprilie, întrebările care vor fi puse românilor la referendumul din 26 mai.

Întrebările la referendumul pe Justiție din 26 mai au fost anunțat de purtătorul de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis. Românii sunt chemați la vot să răspundă cu „Da” sau „Nu” la cele două întrebări stabilite pentru referendum.

„1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

(w728) <h2>Refere

(w728) <h2>Refere

(w728) <h2>Refere

(w728) <h2>Refere

La ce secție votezi la EUROPARLAMENTARE 2019 + REFERENDUM? Verifică online aici

Atât pentru alegerilor europarlamentare, cât și pentru referendum, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare și în același interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», dar pe buletine de vot separate. Prezenţa la vot este consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

Referendum 26 mai. De ce întrebările puse de Iohannis nu pot să modifice Constituția

Referendum 2019 întrebări. Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.

Referendum 2019 întrebări. Documentele cu care poți vota

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.
Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie. Pentru mai multe informații privind votul în străinătate, apăsați aici

Referendum 2019 întrebări. Unde se poate vota?

Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.

Alegătorii arondați la o secție de votare nu își pot exercita dreptul de vot la o altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială. Președintele biroului electoral al secției de votare va îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat.

Cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă. 

Klaus Iohannis: ”PSD-ului îi este frică de acest referendum. Încercarea de boicot este jalnică”

Referendum 2019 întrebări. Cine are drept de vot?

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, au drept de vot și cetățenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanții României în Parlamentul European. Lista acestora este comunicată de Autoritatea Electorală Permanentă cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor.

În data de 26 mai 2019, alegătorii comunitari nu vor putea vota la referendumul național și nu vor putea fi înscriși în listele electorale suplimentare întocmite pentru referendumul național.

Alegătorul român înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene poate să voteze la referendumul național fără să dea o declaraţie în acest sens.

NU AU DREPT DE VOT debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. 

Se poate vota în alt oraș la alegerile europarlamentare 2019 și la Referendum 2019?

Referendum 2019 întrebări. Cum se votează?

În scopul asigurării garanțiilor necesare exercitării dreptului de a vota în condiții de legalitate, corectitudine, transparență și securitate, se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. SIMPV permite evidenţierea distinctă a prezenţei la vot pentru fiecare scrutin în parte.

Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Institutul Național de Statistică, asigură implementarea şi operaționalizarea Sistemului informatic. 

Liviu Dragnea: PSD nu a boicotat niciun referendum

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.

Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetățeanul își poate exercita dreptul la vot.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;

b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;

c) persoana respectivă este arondată la altă secție de votare;

d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;

e) persoana respectivă figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;

f) persoana respectivă se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;

g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot și alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;

b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot și care figurează în Sistemul informatic că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum și sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, și după ce alegătorul dă o declarație potrivit căreia nu și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;

c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;

d) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială;

e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“;

f) permite alegătorilor prevăzuți la art. 13 din Legea nr. 33/2007, să își exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“.

Dacă aplicația SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secție de votare, operatorul va aduce la cunoștința alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezența la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte și că acesta poate opta pentru a-și exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul va înregistra în SIMPV opțiunea alegătorului, așa cum a fost comunicată de către acesta și o va comunica președintelui biroului electoral al secției de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcție de opțiunile exprimate.

Referendum 2019 întrebări. 3 buletine de vot

Referendum 2019 întrebări. Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care dorește să-și exercite dreptul de vot la referendumul național va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ștampila cu mențiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceștia au semnat în listele electorale corespunzătoare și se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare. 

CNA a respins cererea Președinției de a difuza un spot privind referendumul din 26 mai

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Referendum 2019 întrebări.  Alegătorul restituie președintelui ștampila cu mențiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot. 

Referendum Justiție 2019. Avertismentul lui Traian Băsescu

Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 și 20.00, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face și alegătorii care sunt reținuți, deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Referendum 2019 întrebări.  Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00-21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Referendum 2019 întrebări. Redam mai jos declaratia completa a purtatorului de cuvant al Presedintelui Romaniei, Madalina Dobrovolschi:

”Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat astazi decretul pentru organizarea unui referendum national.

«Luand act de preocuparea intensa si constanta a societatii romanesti fata de necesitatea combaterii fenomenului coruptiei, a asigurarii integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, precum si de nevoia unui cadru legislativ coerent si stabil,

Avand in vedere Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 8/2019 privind solicitarea Presedintelui Romaniei referitoare la organizarea unui referendum national consultativ cu privire la probleme de interes national,

In temeiul prevederilor art. 2, art. 90 si art. 100 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) si art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare,

Intrebari referendum 2019

Presedintele Romaniei decreteaza:

Art. 1. - Poporul roman este chemat sa isi exprime vointa cu privire la urmatoarele probleme de interes national:

1. interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie;

2. interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare corelata cu dreptul altor autoritati constitutionale de a sesiza direct Curtea Constitutionala cu privire la ordonante.

Art. 2. - Pentru realizarea celor prevazute la art. 1, cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin DA sau NU cu privire la urmatoarele intrebari:

1. „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”

2. „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

Art. 3. - Data referendumului este 26 mai 2019, in ziua desfasurarii alegerilor pentru Parlamentul European.»

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astazi, la ora 19:00”

entru ca un referendum consultativ sa aiba efecte reale si sa modifice automat Constitutia ar trebui ca el sa fie considerat "referendum decizional", potrivit unui punct de vedere al APADOR-CH.

APADOR-CH constata ca intrebarile anuntate pentru referendumul din 26 mai se vor constitui intr-un "simplu sondaj de opinie national".

Intrebari referendum 2019

Indiferent cum vor raspunde cetatenii la ele, demersul nu va avea urmari juridice si cu atat mai putin influente asupra luptei anticoruptie, spun juristii din societatea civila. Redam mai jos argumentele APADOR-CH:

A „interzice" amnistia sau gratierea pentru o categorie de infractiuni, cum cere intrebarea nr. 1, presupune o modificare a Constitutiei. Pentru asta e nevoie ca parlamentul sa adopte o lege si apoi sa organizeze alt referendum, ca sa intrebe poporul (din nou) daca e de acord. Cititi mai jos de ce, de exemplu, nu avem nici acum un parlament unicameral cu 300 de membri, desi la un referendum din 2012 cetatenii au votat asta.

Tot intrebarea 1 se limiteaza surprinzator la faptele de coruptie prevazute in Codul penal (mita si traficul de influenta), pierzand din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate coruptiei si prevazute in legea anticoruptiei, care deci ar putea fi amnistiate.

Prin comasarea a trei intrebari intr-una singura (intrebarea 2), se limiteaza, paradoxal, dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa in cadrul referendumului. Pentru ca nu li se da posibilitatea de a raspunde diferit la fiecare din cele trei intrebari, ci musai cu da sau nu la toate trei.

Intrebari referendum 2019

Ca o solutie pentru viitor, APADOR-CH considera ca e nevoie de o reglementare mai clara si mai previzibila a efectelor si fortei unui referendum consultativ, ceea ce ar da mult mai multa incredere cetateanului ca prezenta sa la votul pentru referendum are efecte reale.

De exemplu, s-ar putea prevedea in Constitutie ca orice referendum validat are forta general obligatorie (este considerat referendum decizional) si ca va trebui transpus direct in legislatie, de parlament, intr-un anumit termen, de exemplu, de cel mult 1 an de la data validarii referendumului, sub sanctiunea dizolvarii de drept a parlamentului.

Viorica Dancila a declarat ca va merge la referendumul privind justitia declansat de presedintele Klaus Iohannis, insa daca partidul va lua o alta decizie in aceasta privinta, ea o va urma.

"Eu cred ca referendumul nu are sorti de izbanda. (...) Nu cred. Si sa va spun de ce. M-am uitat astazi la intrebari. Eu va spun ca intr-un sat, intr-o comuna nu se intelege efectiv ce se vrea prin a doua intrebare. Este greu ca omul sa fie interesat de ceea ce scrie acolo. Deci, mi se pare ca pana si intrebarea este neinspirata", a afirmat Viorica Dancila intr-un interviu pentru Adevarul.ro, preluat de Agerpres.

Intrebata daca merge la referendum, Dancila a spus: "Da, merg".

"Da, as vrea sa merg la referendum, dar va dati seama ca si eu sunt inregimentata politic, sunt presedinte executiv al PSD. Daca se va lua o decizie ca partidul sa nu mearga, o voi urma. (...) Nu pot sa fac astfel de scenarii, dar daca in partid se va lua aceasta decizie, atunci este normal sa o respect, ca sa dam dovada de unitate in cadrul formatiunii politice", a adaugat Dancila.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?