Patapievici: De ce valorile românești se afirmă pe piețele străine și nu în România

 
Horia Roman Patapievici
Horia Roman Patapievici

Scriitorul Horia-Roman Patapievici,  fost preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, marți seară, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii Jocuri de Putere, moderată de Rareș Bogdan, că "încă suntem în logica în care valorile românești se afirmă pe piețele străine, pentru că acelea sunt piețele funcționale", de aceea interesul național ar trebui să fie acela de a crea o situație în care marii artiști români să nu mai aibă nevoie de piețele externe, pentru a se lansa la valoarea lor reală. În acest sens, Horia-Roman Patapievici a subliniat importanța creării unei piețe interne, în care artiștii tineri să fie lăsați liberi să se afirme, fără ca statul să își impună viziunea lui.

Târgul ART SAFARI


"Miza e mult mai mare decât a câștiga trofeul de capitală culturală. Sibiul l-a câștigat prin logica democratică a rotației în interiorul Uniunii Europene. Cu siguranță că și alte orașe românești vor câștiga acest trofeu. Problema este să creăm un firesc, o cotidianitate în care ce se întâmplă în România să fie central pentru zona noastră sud-est europeană, mai degrabă decât un târg al galeriilor internaționale de artă la Atena să fie la București, mai degrabă decât la Belgrad sau la Budepastea să fie la București. Judecata mea nu este una naționalistă, sunt contrariu naționalismului și eu disting ferm între a fi patriot, ceea ce eu cred că sunt, și a fi naționalist, ceea ce cred că este un mod de a dăuna patriotismului. Toți marii naționaliști din istoria europeană, în secolul XX, când au fost în situația de a-și pune în aplicare planurile, fie au distrus, fie și-au dezonorat țările. Este o judecată patriotică, dar nu de concurență între popoare, este o judecată de tip piețe culturale. Dacă noi, prin inteligență și prin valoarea artiștilor, dar și a instituțiilor secundare care sprijină artiștii: galeriile de artă, casele de licitații, primăriile care au programe culturale, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, toate aceste instituții pot să coopereze pentru a atinge un țel comun: trebuie să creăm o piață internă.

Știți ce îi trebuie unui artist român ca să știe dacă are valoare? O piață funcțională. Adrian Ghenie a găsit această piață funcțională în Statele Unite. Dan Perjovschi tot in piețele străine. Încă suntem în logica în care valorile românești se afirmă pe piețele străine, pentru că acelea sunt piețele funcționale. Reiterez: există un interes național în artă de a crea o piață singură care poate fi pentru artistul român oglinda vertitabila a lui", a declarat Horia-Roman Patapievici.

Întrebat ce trebuie să facă instituțiile statului pentru a ajuta artiștii români să se afirme, scriitorul a precizat:

"Distanța față de anul trecut e enormă. Îmi vine să spun să nu se bage unde nu le fierbe oala, pentru că altfel, știți ce obțin? Ajung la cenzura artiștilor. Interesul național este să îi lăsăm pe artiști în pace, nu ca statul să își impună viziunea lui, pentru că e tâmpit (...) Numai aposteriori, pentru că, în timpul vieții lui Blaga, ce a făcut statul cu viața lui Blaga? L-a călcat în picioare (...) Singurul lucru pe care statul poate să îl facă este să nu se bage unde nu îi fierbe oala, în libertatea individuală a creatorului care se manifestă pe o piață liberă, înseamnă galerii, firme de licitație, înseamnă o întreagă infrastructură, înseamnă colecționarul (...) Dacă Blaga e viu pentru noi e pentru că nu  există numai în manualele de învățământ, ci pentru că el e citit, în continuare, e subiect de dezbatere, adică este un om viu pe piață, iar a fi om viu pe piață poate fi asigurat numai de artiștii - oamenii vii care fac piața culturală în momentul respectiv", a explicat Horia-Roman Patapievici. 

În acest context, scriitorul a evidențiat faptul că "suntem într-o etapă în care afirmarea interesului național trece prin inserarea în contextul internațional", paradoxul sublim, așa cum îl denumește Horia-Roman Patapievici, fiind faptul că "avem o cinematografie cu desfacere pe piața festivalurilor externe și fără deschidere pe piața internă". 

"Avem o cinematografie nouă, remarcabilă, care s-a remarcat peste hotare. E o cinematografie care, cu excepția filmului lui Radu Jude, "Aferim!", care a apărut în cinemaurile din malluri, până acum, era o cinematografie lipsită de piață internă. Avem o cinematografie cu desfacere pe piața festivalurilor externe și fără deschidere pe piața internă. Este paradoxul ultim. Când politicianul român e atât de nesimțit, încât nu ia act de aceste lucruri, atunci oamenii trebuie să iasă în stradă. Noi suntem într-o etapă în care afirmarea interesului național trece prin inserarea în contextul internațional. Festivalul de Film de la Sibiu nu ar fi putut deveni ce a devenit dacă nu s-ar fi conectat la piața externă", a afirmat Horia-Roman Patapievici.

 

 

 

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
DORIN DANILA
15 May 20:03
Suntem intr-o intirziere de conectare cu celelalte societati , asa a fost intotdeauna cu acesta zona geografica. Brancusi a stiut asta si a mers acolo unde a fost recunoscut imediat . Din pacate artistii nu au mult timp la dispozitie si trebuie sa se desprinda rapid de mediul neprielnic in care s-au nascut , pentru a reveni apoi in posteritate la origini.
A cauta un sol prielnic nu este o lipsa de patriotism si nici o ruptura cu radacinile, este doar o adaptare la o situatie istorica complexa .
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?