Jungla din sufletul satului

Lucian Avramescu Casa lui Costea sta sub un val nesfarșit de padure. Omul iese de sub acoperiș și da nas in nas cu vulpea și ursul care-și au vizuina langa vizuina lui din odai cu lavițe și bec electric. Așa traiește, la marginea satului, de cand il știu. Și-l știu de mult, de cand suia, țanțos, coasta, pierzandu-ma in urma. Vecinatatea cu salbaticia, mai lipita de el decat primaria și viața cu miros de benzina din centru, i-a cladit o sensibilitate... Citește mai departe...