Durerea e inevitabilă pentru că, după ultimele descoperiri, traseul care se activează pe scoarța cerebală atunci când privim poza persoanei de care tocmai ne-am despărțit este același ca cel activat atunci când experimentăm durerea fizică. Asta explică de ce durerea se simte aproape palpabil. Ce face lucrurile chiar mai greu de suportat este că, spre deosebire de durerea fizică care poate fi adresată eficient, durerea psihică are nevoie de timp și nici măcar nu știi de cât timp anume.
Suferința e opțională pentru că noi, oamenii, suntem cei care o adăugăm durerii, prin povestea pe care ne-o spunem despre ceea ce s-a întâmplat. Iar ceea ce facem, de obicei, atunci când o despărțire doare adaugă multă suferință. Să vedem cum am putea să scăpăm de suferință și să rămânem doar cu durerea inevitabilă unei pierderi.
