UPDATE 22:40 - Fotojurnalistul francez Antoni Lallican, ucis în Ucraina într-un atac cu dronă
Fotojurnalistul francez Antoni Lallican, în vârstă de 37 de ani, a fost ucis vineri într-un atac cu dronă în Donbas, în estul Ucrainei, au anunțat organizațiile de jurnaliști EFJ-IFJ și SNJ, informează AFP.
”El a fost victima unui atac cu drone rusești”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron.
În cursul aceluiași atac a fost rănit și jurnalistul ucrainean, Georgiy Ivanchenko, au indicat Federațiile Europeană și Internațională ale Jurnaliștilor și Sindicatul Național al Jurnaliștilor (SNJ), potrivit cărora atacul a avut loc în jurul orei 07:20 GMT vineri.
”FEJ și FIJ condamnă această crimă de război și cer autorităților să deschidă o anchetă pentru identificarea responsabililor”, se arată într-un comunicat.
”Este pentru prima dată când un jurnalist este ucis de o dronă în Ucraina”, au subliniat organizațiile.
De asemenea, brigada alături de care se aflau jurnaliștii a confirmat că a fost vorba de o dronă rusească. Antoni Lallican ”a fost ucis în urma unei lovituri țintite a unei drone FPV inamice”, a transmis aceasta pe Facebook.
”Cei doi jurnaliști purtau un echipament de protecție individuală și, pe veste, aveau semne de recunoaștere - inscripția presă”, potrivit aceleiași surse.
UPDATE 19:50 - Elicopter rusesc Mi-8 în Donbas doborât de o dronă ucraineană FPV
Un elicopter rusesc de tip Mi-8 a fost distrus de o dronă FPV a forțelor ucrainene în apropierea localității Kotliarivka, din regiunea Donețk, a anunțat comandantul trupelor de sisteme fără pilot, Robert „Madyar” Brovdi.
UPDATE 16:10 - Ucraina: Rusia a lansat în cursul nopţii cel mai mare atac asupra instalaţiilor de gaze naturale
Rusia a lansat în timpul nopţii „cel mai mare atac” asupra instalaţiilor de producţie de gaz din Ucraina de la începutul invaziei sale în 2022, lănsând 35 de rachete şi 60 de drone, a anunţat vineri operatorul ucrainean de stat Naftogaz, informează AFP.
„O parte importantă din instalaţiile noastre sunt avariate. Unele avarii sunt critice”, a declarat directorul general al grupului, Serhii Koreţko, pe Facebook, denunţând „teroarea deliberată” a Moscovei care vizează obiective civile.
”Atacul vine la câteva ore după ce liderul rus Vladimir Putin ameninţase Ucraina cu atacuri vizând infrastructura energetică într-un discurs rostit la Forumul de discuţii Valdai. Vladimir Putin a acuzat armata de la Kiev că a efectuat atacuri în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, controlată de Rusia şi lipsită de alimentare externă cu energie electrică de mai bine de o săptămână, ameninţând că va riposta atacând infrastructura energetică ucraineană. „Ei (autorităţile ucrainene) mai au centrale electrice funcţionale, centrale nucleare de partea lor. Ce ne-ar împiedica să ripostăm? Să se gândească la asta”, a declarat el.
UPDATE 13:25 - Ucraina a atacat cu drone uzina chimică Azot din Perm, la peste 1.000 de kilometri est de Moscova, în cursul dimineţii de vineri, potrivit EFE. De partea adversă, Rusia a efectuat un nou atac masiv cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE 12:30 - Ucraina a anunţat că a rupt relaţiile diplomatice cu Nicaragua, pe care a acuzat-o că a recunoscut „suveranitatea” Rusiei asupra a cinci regiuni ucrainene ocupate de Moscova, relatează vineri agenția de știri AFP.
„Ucraina a rupt oficial relaţiile diplomatice cu Republica Nicaragua”, a declarat joi ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, pe reţeaua socială X.
„Această decizie vine ca răspuns la recunoaşterea de către Nicaragua a aşa-numitei „suveranităţi” a Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate temporar în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Crimeea”, a explicat el.
Nicaragua, principalul aliat al Rusiei şi Chinei în America Centrală, a semnat în septembrie acorduri comerciale cu aceste cinci regiuni ucrainene revendicate de Federaţia Rusă.
UPDATE 12:16 - Ucraina face apel la Europa să se mobilizeze pentru a contracara \"escaladarea\" din partea Rusiei
Recentele incursiuni ale dronelor în Europa arată că Rusia caută o \"escaladare\", a avertizat în timpul unui summit joi la Copenhaga președintele ucrainean Volodimir Zelenski, lansând un apel câtre europeni să se mobilizeze alături de Ucraina, relatează France Presse.
Strategia Moscovei este "simplă: divizarea Europei", a subliniat el în Zelenski joi în cursul summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește aproape toate țările europene, cu excepția Rusiei și a Belarus.
"Trebuie să facem exact contrariul", a insistat președintele ucrainean, menționând în acest context prezența militarilor ucraineni trimiși la Copenhaga pentru a ajuta Danemarca, după survolul unor drone neidentificate în spațiul aerian al acesteia.
"Este doar începutul, prima etapă pe calea spre un zid anti-drone eficient pentru protejarea întregii Europe", a afirmat liderul Ucrainei, a cărui țară a dezvoltat o industrie de drone unică în Europa.
UPDATE 11:50 - Navă din flota-fantomă a Rusiei în largul coastelor Franţei. Comandantul şi secundul său au fost aduşi înapoi la bordul petrolierului după ce fuseseră arestaţi preventiv, iar vasul a plecat
Comandantul şi secundul său au fost duşi înapoi la bordul petrolierului „Bocaray”, suspectat că ar face parte din flota-fantomă, care şi-a reluat drumul în noaptea de joi spre vineri, după ce a staţionat mai multe zile în largul coastelor franceze, a declarat vineri pentru AFP o sursă apropiată dosarului.
„Au fost duşi înapoi pe navă la încheierea arestului preventiv”, a precizat această sursă, în timp ce comandantul chinez a primit o citaţie să se prezinte în faţa tribunalului din Brest pe 23 februarie 2026 pentru „refuzul de a se conforma” ordinelor autorităţilor.
Între timp, petrolierul „Boracay”, cunoscut şi ca „Pushpa”, care fusese reţinut şi inspectat de autorităţile franceze, şi-a reluat drumul spre Canalul Suez, potrivit site-urilor MarineTraffic şi Vesselfinder.
Nava de 244 de metri, care arborează pavilionul Beninului, se afla vineri dimineaţă în largul La Rochelle, în Golful Gascogne.
UPDATE 9:40 - Alertă cu drone la Soci după un discurs al lui Putin privind războiul din Ucraina
Sirenele de alarmă care anunțau un atac cu drone ucrainean au sunat la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a vorbit joi despre războiul din Ucraina și alte chestiuni la un forum organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei, relatează vineri dpa.
Activitățile pe aeroporturile din Soci și Gelendjik au fost suspendate, a anunțat Rosaviația, autoritatea aeronautică civilă din Rusia, pe Telegram.
Locuitorii au primit pe telefoanele mobile un mesaj în care erau avertizați în legătură cu o alertă cu drone în regiunea Krasnodar, fiind sfătuiți să nu rămână pe străzi și să stea departe de ferestrele clădirilor.
Nu era clar unde se afla Putin. În Soci există o reședință puternic securizată pentru președintele rus și acesta lucrează adesea de acolo. Site-ul Flightradar 24 a arătat mai multe avioane rusești cu destinația Soci care zburau în cerc deasupra Caucazului de Nord.
UPDATE 9:10 Gafă sau premeditare? Lukașenko ar fi dezvăluit accidental planurile unui nou model de rachetă rusească
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko se află în centrul unei controverse internaționale după ce, în timpul unei întâlniri oficiale cu omologul său din Kârgâzstan, ar fi dezvăluit din greșeală detalii despre un nou tip de rachetă rusească, denumită „Orechnik”.
Incidentul s-a produs în cadrul unei sesiuni foto oficiale, unde în fundalul imaginilor surprinse de presă se afla o machetă a rachetei de rază medie Orechnik. Analiștii militari au reușit să identifice detalii tehnice importante, precum faptul că racheta este montată pe un lansator MZKT-79291 — vehicul utilizat frecvent pentru rachetele rusești
UPDATE - Proiectul de buget pentru 2026, prezentat luni de Ministerul de Finanţe, prevede majorarea TVA de la 20% la 22% şi reducerea pragului de scutire pentru firmele mici de la 60 milioane de ruble (aprox. 738.000 dolari) la 10 milioane de ruble (aprox. 123.000 dolari). De asemenea, este propusă o taxă de 5% pe jocurile de noroc.
Oficialii au justificat măsura ca alternativă la creşterea împrumuturilor, menită să limiteze deficitul bugetar, estimat la 1,6% din PIB în 2026.
Bugetul arată o uşoară reducere a cheltuielilor de apărare, de la nivelul record post-sovietic de 13,5 trilioane de ruble în 2025 la circa 13 trilioane în 2026, dar creşterea cheltuielilor pentru securitate internă şi aplicarea legii (+13%) compensează scăderea. Astfel, totalul fondurilor direcţionate spre război şi securitate rămâne ridicat.
Analiştii avertizează că nota de plată va fi suportată de populaţie, care se confruntă deja cu inflaţie de peste 8% şi dobânzi de referinţă de 17%. Creşterea economică este prognozată la doar 1,3% în 2026, după 4,1% în 2024, ceea ce marchează începutul unei perioade de stagnare.
Potrivit experţilor, Kremlinul evită o creştere suplimentară a datoriei publice şi transferă costurile războiului asupra cetăţenilor, prin taxe mai mari şi măsuri de austeritate care ameninţă să sufoce şi mai mult economia civilă.