_9e180b3808.jpg)
UPDATE 21:10 - Putin: URSS și Rusia au cerut să intre în NATO, dar au fost respinse
Președintele rus Vladimir Putin le-a reproșat joi aliaților europeni ai Kievului că sunt principalul obstacol în calea soluționării conflictului în Ucraina și le-a sugerat să ocupe mai degrabă de problemele lor interne decât să alimenteze ”isteria” unui război cu Rusia. Țarul de la Kremlin a dat asigurări că nu are nicio intenție de a ataca o țară membră a NATO, și a susținut că Uniunea Sovietică și apoi Rusia au cerut odinioară să se alăture aceste alianțe, dar au fost respinse, relatează agențiile Reuters și EFE.
”Elitele europene continuă să alimenteze isteria' unui conflict cu Rusia, a remarcat Putin într-o intervenție la Clubul de discuții Valdai, desfășurat în stațiunea Soci de la Marea Neagră. Conform liderilor europeni, 'se pare că războiul cu Rusia este aproape la ușă. Ei repetă la nesfârșit acest nonsens, această mantră”, a adăugat el.
”Sincer, vreau doar să le spun: calmați-vă, dormiți liniștiți și vedeți-vă de propriile voastre probleme. Uitați-vă doar la ceea ce se întâmplă pe străzile orașelor europene, în ce stare se află economia, industria, cultura și identitatea europene, datoriile enorme, criza crescândă în asistența socială, migrația necontrolată!', a îndemnat Putin. 'Acordați atenție faptului că Europa a ajuns la periferia concurenței globale!”, a completat președintele rus.
”Țara noastră, căutând să elimine bazele confruntării între blocuri și să creeze un spațiu comun de securitate, și-a declarat de două ori inclusiv disponibilitatea de a adera la NATO”, a mai spus Putin.
UPDATE 19:50 - Ungaria cumpără gaze naturale de la compania franceză Engie, diversificându-şi aprovizionarea din Rusia
Ungaria a semnat joi cel mai mare acord din istorie pentru achiziţionarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la firma franceză Engie, acesta fiind al doilea acord în tot atâtea luni care îi va diversifica aprovizionarea, îndepărtându-se de principalul furnizor de energie, Rusia, relatează Reuters.
Distribuitorul en gros de gaze naturale din Ungaria, MVM CEEnergy, a acceptat joi să cumpere 400 de milioane de metri cubi de gaze pe an de la Engie, înt perioada 2028-2038. Având în vedere că Ungaria consumă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an, acest volum ar acoperi 5% din cererea sa.
Acordul urmează unui alt acord semnat luna trecută de Ungaria cu Shell pentru achiziţionarea a 200 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an începând din ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 2,5% din cererea sa.
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat la ceremonia de semnare a acordului cu Engie că acesta este contractul cu durata cea mai lungă din istoria Ungariei pentru achiziţionarea de GNL şi va servi drept pilon al securităţii energetice a ţării.
„Diversificarea nu înseamnă pentru noi înlocuirea unei relaţii de aprovizionare existente şi funcţionale cu o alta”, a adăugat însă el, referindu-se la achiziţiile din Rusia.
Slovacia şi Ungaria au respins planurile Comisiei Europene de a elimina treptat importurile de gaze ruseşti şi alte importuri de energie, adâncind ruptura cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova. „Nu acceptăm nicio presiune sau constrângere în această chestiune şi nu vom plăti o primă de război”, a declarat Szijjarto.
UPDATE 18:45 - SUA vor furniza Ucrainei informaţii secrete despre ţinte energetice din Rusia aflate la mare distanţă
Statele Unite vor furniza Ucrainei informaţii despre ţinte de infrastructură energetică din Rusia aflate la mare distanţă, au declarat miercuri doi oficiali pentru Reuters, în timp ce se analizează posibilitatea de a trimite Kievului rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea fi utilizate în astfel de atacuri.
De asemenea, SUA solicită aliaţilor din NATO să furnizeze un sprijin similar, au declarat oficialii americani, confirmând detaliile relatate pentru prima dată de The Wall Street Journal.
Decizia reprezintă prima schimbare de politică pe care preşedintele Donald Trump a aprobat-o de când şi-a înăsprit retorica faţă de Rusia, în ultimele săptămâni, în încercarea de a pune capăt războiului de peste trei ani al Moscovei împotriva vecinului său.
UPDATE 16:50 - Rusia şi Ucraina fac un schimb de câte 185 de prizonieri de război, anunţă Moscova
Rusia şi Ucraina au făcut un schimb de câte 185 de priznieri de război, anunţă joi Moscova, singurul tip de operaţine în care cele două ţări continuă să coopereze după peste trei ani şi jumătate de conflict, relatează AFP.
”185 de militari ruşi au fost repatriaţi de pe teritoriul controlat de către regimul de la Kiev. În schimb, au fost predaţi 185 de prizonieri de război din forţele armate ucrainene”, anunţă pe Telgram Ministerul rus al Apărării.
Ministerul precizează că 20 de civili au fost de asemenea predaţi Moscovei.
UPDATE 13:15 - Dronele care zboară în spaţiul aerian european ”pot fi distruse”, anunţă joi, în marja summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), la Copenhaga, preşedintele francez Emmanuel macrron, relatează AFP.
”Dronele care ne încalcă teritoriile îşi asumă riscuri. Ele pot fi distruse. Vom face ceea ce avem de făcut pentru a ne apăra integritatea”, a dat el asigurări.
UPDATE 12:40 - Ultimele atacuri aeriene ale Rusiei sugerează că Moscova a reușit să-și modifice rachetele balistice pentru a evita cu succes apărarea antiaeriană a Ucrainei, asigurată în parte de sistemele americane Patriot, spun oficialii ucraineni și occidentali, citați de Financial Times.
UPDATE 10:30 - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se reîntâlneşte joi cu liderii continentului european la Copenhaga, inclusiv ai UE, care vor să consolideze pe termen lung susţinerea Kievului, după ce Statele Unite şi-au pus-o în discuţie pe a lor, relatează AFP.
Şefilor de stat şi de guverne ai celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE), prezenţi deja la Copenhaga miercuri la un summit european informal, li se alătură joi alţi aproximativ 20 de lideri europeni, la un summit al Comunităţii Politice Europene (CPE).
CPE, o inţiţiativă lansată de către preşedintele francez Emmanuel Macron, reuneşte de două ori pe an, începând din 2022, liderii aproape întregii Europe, cu excepţia celor ai Rusiei şi Belarusului. Acest al şaptelea summit se deschide de această dată într-o altă atmosferă, în urma unor multiple incursiuni ruseşti în spaţiul aerian european şi survolarea misterioasă cu drone a Copenhagăi.
”Ei ne ameninţă, ne pun la încercare şi nu se opresc”, a avertizat miercuri seara premierul danez Mette Frederiksen, evocând Rusia şi aceste încălcări ale spaţiului aerian în Europa.
UPDATE 8:40 - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză Rusia că a atacat deliberat infrastructura energetică din apropierea centralei de la Cernobîl, lăsând instalația fără curent timp de câteva ore. El susține că Moscova menține și întreruperea alimentării la centrala nucleară Zaporojie, ceea ce creează riscuri grave, profitând de poziția slabă a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
UPDATE 7:50 - Echipele de salvare au descoperit marţi cadavrele a doi părinţi şi ale copiilor lor, în vârstă de 6 şi 4 ani, în urma unui atac cu drone ruseşti într-un sat din regiunea Sumî, în nordul Ucrainei.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Statele Unite solicită, de asemenea, aliaților NATO să ofere un sprijin similar, au afirmat oficialii americani, confirmând informații pe această temă publicate de Wall Street Journal.
Decizia reprezintă prima schimbare de politică privind Ucraina pe care președintele Donald Trump a aprobat-o de când și-a înăsprit retorica față de Rusia în ultimele săptămâni, în încercarea de a pune capăt războiului.
Washingtonul împărtășește de mult timp informații cu Kievul, dar astfel va fi mai ușor pentru Ucraina să lovească infrastructura rusă, cum ar fi rafinăriile, conductele și centralele electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de venituri și petrol.
Această măsură vine în condițiile în care Trump a presat țările europene să înceteze achiziționarea de petrol rusesc în schimbul acordului său de a impune sancțiuni dure Moscovei, în încercarea de a lăsa Rusia fără bani cu care să-și finanțeze invazia în Ucraina.
Marți, Donald Trump a oferit marți detalii despre una dintre conversațiile sale cu liderul rus Vladimir Putin, în timpul căreia a sugerat că Rusia este un „tigru de hârtie”.
