Nepalul ceruse Chinei avertizări timpurii înainte de viitura devastatoare din Himalaya

La Kathmandu, oficialii nepalezi au cerut consolidarea cooperării cu partea chineză pentru monitorizarea inundațiilor, a fenomenelor meteorologice și a pericolelor asociate ghețarilor. Întâlnirea a avut loc pe 27 mai, cu participarea a zece oficiali din Nepal și a aproximativ 12 reprezentanți ai Chinei, inclusiv din regiunea Tibetului, unde s-a produs ulterior catastrofa.

Documentele pregătite pentru reuniune și consultate de Reuters arată că printre măsurile discutate se aflau inventarierea lacurilor glaciare și cartografierea zonelor periculoase.

Nepalul voia să primească informațiile mai devreme

Doi oficiali nepalezi au declarat pentru Reuters că, după întâlnirea din mai, informațiile primite din China despre riscurile legate de ghețari și nivelurile apelor nu au fost atât de numeroase pe cât și-ar fi dorit partea nepaleză.

Lipsa unui flux mai consistent de date le-a alimentat preocuparea că autoritățile ar putea avea mai puțin timp pentru anticiparea și pregătirea în cazul unor dezastre majore.

„Ceea ce ne-am dorit de fapt de la ei, și încă ne dorim, este ca, în cazul în care există mișcări timpurii ale ghețarilor și mișcări timpurii în jurul acelei zone, să aflăm ceva mai devreme”, a declarat Sauhardra Joshi, hidrolog la Divizia de Prognozare a Inundațiilor din Nepal, care a participat la ședința din luna mai.

Niciun oficial sau expert nu a atribuit însă dezastrul uneia dintre cele două țări. Autoritățile nepaleze au precizat că principala prioritate rămâne extinderea cooperării cu China pentru monitorizarea riscurilor din regiunea montană.

China susține că informațiile au fost transmise la timp

Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns unei solicitări de comentarii referitoare la întâlnirea din mai sau la cererea Nepalului privind transmiterea unor informații suplimentare.

În timpul reuniunii, reprezentanții chinezi au precizat că nu aveau mandatul necesar pentru a semna un acord care să răspundă solicitărilor venite din partea Nepalului și au cerut continuarea discuțiilor, potrivit lui Binod Parajuli, un alt hidrolog din guvernul nepalez.

Detaliile întâlnirii din mai și solicitările formulate de Nepal pentru o cooperare mai amplă în monitorizarea ghețarilor nu fuseseră raportate anterior.

Ambasada Chinei în Nepal a transmis sâmbătă că Beijingul și Kathmandu au păstrat un contact strâns pe această temă și că întâlnirea din mai a dus la „progrese substanțiale” în ceea ce privește schimbul transfrontalier de informații despre dezastre.

China a respins și criticile apărute pe rețelele sociale din Nepal potrivit cărora autoritățile chineze nu ar fi furnizat avertismente adecvate. Ambasada a explicat că monitorizarea riscurilor în regiunea îndepărtată a Himalayei este dificilă inclusiv pentru experții chinezi și internaționali.

Potrivit reprezentanței diplomatice chineze, echipele din această țară au transmis Nepalului informații importante „la timp”.

Nepalul avertizase și după un dezastru produs anul trecut

Preocupările privind accesul la datele din Tibet nu au apărut pentru prima dată în luna mai. Oficialii nepalezi au declarat că Nepalul exprimase îngrijorări similare și anul trecut.

Atunci, o inundație produsă în aceeași zonă fusese provocată de eliberarea bruscă a apei dintr-un lac glaciar din Tibet. Cel puțin nouă persoane din Nepal au murit, iar alte cel puțin 12 au fost date dispărute.

China a început să transmită prin aplicația de mesagerie WeChat și prin e-mail prognozele referitoare la ploile abundente din Tibet cu aproximativ o lună înainte de actuala catastrofă, a precizat Binod Parajuli.

Avertismentul transmis cu 12 zile înainte de viitură

Cu 12 zile înaintea dezastrului, Centrul Meteorologic Internațional al Chinei a trimis autorităților nepaleze un e-mail consultat de Reuters.

În mesaj era anunțată o „depresiune musonică” pentru perioada 14-19 august, iar autoritățile chineze avertizau asupra posibilității producerii unor fenomene periculoase.

„Este probabil să se înregistreze precipitații intense în mare parte din Nepal și dorim să vă atragem atenția asupra riscului de apariție a unor pericole secundare și în lanț, inclusiv, dar fără a se limita la, alunecări de teren și viituri”, a avertizat China.

Ambasada chineză a mai precizat că Beijingul a transmis informații inclusiv despre datele de monitorizare referitoare la un lac format din resturile rezultate în urma dezastrului produs cu o săptămână înainte.

Dezastrul a lovit o zonă dificil de monitorizat

Disputa privind schimbul de date scoate în evidență dificultățile întâmpinate în monitorizarea ghețarilor și în emiterea avertizărilor timpurii într-o regiune vastă și greu accesibilă.

China și India controlează zone montane importante din Himalaya, iar aceste teritorii conțin cantități uriașe de gheață și zăpadă. Pericolele generate în regiunile înalte pot ajunge însă rapid în câmpiile dens populate din Asia de Sud.

Viitura produsă miercuri a pornit după prăbușirea unui ghețar într-o zonă relativ puțin supravegheată. Antropologul de mediu Austin Lord, cercetător principal la Stimson Center din Washington, a apreciat că lipsa cooperării bilaterale nu a reprezentat un factor semnificativ în modul în care Nepalul a reacționat la dezastru.

„Oamenii de știință chinezi dețin, în ansamblu, o capacitate mult mai mare și de resurse mult mai ample pentru monitorizare comparativ cu cele de pe partea nepaleză”, a adăugat el.

Cronologia unei viituri care a ajuns în Nepal

Timpul în care viitura a parcurs distanța până în Nepal arată cât de importantă poate fi existența unor sisteme de avertizare timpurie, a declarat Binod Parajuli.

Miercuri, în jurul orei locale 08:32, torentul a măturat un punct de trecere a frontierei din Tibet. Imaginile camerelor de supraveghere au surprins oamenii încercând să fugă din calea apei, iar înregistrările au devenit unele dintre cele mai cunoscute imagini ale catastrofei.

La 08:58, Parajuli a fost contactat telefonic de șeful Autorității Naționale pentru Reducerea și Gestionarea Riscului de Dezastre din Nepal. Acesta l-a informat despre o inundație produsă pe râul Trishuli.

Echipa condusă de Parajuli a constatat ulterior că o stație de monitorizare aflată în zona frontierei nu mai transmisese date începând cu ora 08:40.

„Am încercat apoi să contactăm stațiile din aval, dar nici acestea nu au putut transmite datele”, ceea ce a determinat echipa să bănuiască faptul că dispozitivele fuseseră luate de ape, a declarat el.

După ce a luat legătura cu autoritățile locale din Nepal pentru a confirma producerea viiturii, echipa a transmis o alertă publică utilizatorilor de telefoane mobile la ora 09:13.

Patru stații de monitorizare au fost distruse

Evaluarea guvernului nepalez arată că viitura a distrus cel puțin patru stații de monitorizare.

Apele au parcurs aproximativ 168 de kilometri în aval de frontiera dintre Nepal și China și au transportat aproximativ 57,4 milioane de metri cubi de apă.

Forța torentului a smuls bolovani de dimensiuni uriașe și a măturat clădiri mari. În calea viiturii au fost avariate 19 poduri și aproximativ 40 de kilometri de autostradă.

Potrivit Stimson Center, dezastrul a scos totodată din funcțiune peste 10% din capacitatea de producție a energiei electrice a Nepalului.

„Un val uriaș de noroi se îndrepta direct spre noi”

Martorii au descris amploarea viiturii și forța cu care apa, noroiul și rocile au coborât prin vale.

„Nu era apă. Era un val uriaș de noroi care se îndrepta direct spre noi”, a declarat Keshav Prasad Baral din satul Tupche, aflat la aproximativ 25 de kilometri în aval de graniță.

„Am încercat s-o apuc de mână pe soția mea, dar a fost luată de noroi”, a spus el.

Evaluările preliminare ale autorităților nepaleze indică prăbușirea unei porțiuni de ghețar pe fundul văii, de la o înălțime de sute de metri, drept evenimentul care a declanșat viiturile puternice.

Bucata de ghețar implicată în acest dezastru transporta aproximativ 5 milioane de metri cubi de gheață și rocă, potrivit lui Basanta Raj Adhikari, directorul Centrului pentru Studii privind Dezastrele din cadrul Universității Tribhuvan din Nepal.

Himalaya ascunde un volum uriaș de gheață

Regiunea Hindukuș Himalaya se întinde din Afganistan până în Myanmar și este locuită de sute de milioane de oameni. Zona conține cel mai mare volum de gheață de pe planetă în afara regiunilor polare.

În această regiune se află peste 63.700 de ghețari, care acoperă aproape 56.000 de kilometri pătrați. Suprafața este aproape comparabilă cu cea a Croației.

Cantitatea totală de gheață stocată în acești ghețari ajunge până la aproximativ 5.700 de kilometri cubi.

Mai multe dintre principalele sisteme fluviale ale Nepalului își au izvoarele în Tibet și traversează o regiune care este, în același timp, una dintre cele mai active zone seismice ale lumii și una dintre cele mai expuse inundațiilor.

Schimbările climatice amplifică riscurile

Un studiu realizat în 2023 de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Zonelor Montane arată că topirea ghețarilor se accelerează pe fondul schimbărilor climatice.

Stratul de zăpadă se subțiază, iar precipitațiile sub formă de ninsoare devin mai neregulate. Aceste transformări pot crește probabilitatea apariției inundațiilor și alunecărilor de teren.

Comunitățile din zonele montane sunt deja expuse unor pericole precum sedimentarea și eroziunea, iar modificările climatice pot amplifica presiunile existente asupra acestor regiuni.

Nepalul vrea date la fiecare 10 minute

Autoritățile nepaleze intenționează să continue colaborarea cu China pentru cercetarea și monitorizarea avalanșelor și a eliberării apei din lacurile glaciare.

Binod Parajuli a descris aceste fenomene drept „riscuri majore pentru comunitățile din zonele montane”.

Hidrologul a precizat că departamentul său va propune Chinei un acord pentru partajarea datelor, după modelul înțelegerii pe care Nepalul o are deja cu India.

Obiectivul este obținerea mai frecventă a informațiilor despre precipitații și nivelurile râurilor, nu doar a prognozelor privind ploile abundente.

Nepalul intenționează să solicite date la fiecare 10 minute, astfel încât autoritățile să poată reacționa rapid atunci când apar semne ale unui pericol.

„să ne putem avertiza populația și să o salvăm”, a spus Parajuli.

„Obiectivul nostru principal este să nu ratăm niciun dezastru viitor”, a precizat hidrologul.