Sistemul medical românesc traversează o perioadă de incertitudine marcată de limitarea internărilor în mai multe unități sanitare, situație pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) o descrie drept una „de moment”. Potrivit oficialilor instituției, blocajele au fost cauzate de o suprapunere de factori administrativi: întârzierea adoptării bugetului pentru anul 2026 și introducerea unor limite lunare stricte de cheltuieli. CNAS avertizează însă că sănătatea populației nu poate fi gestionată după un „calendar bugetar”, subliniind că nevoile medicale sunt imprevizibile și nu pot fi planificate administrativ fără a expune pacienții la riscuri majore.
Paradoxul finanțării: Buget record, dar nevoie urgentă de reformă
Deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare din sistem, aproximativ 34 de miliarde de lei, CNAS consideră că simpla existență a fondurilor nu garantează eficiența. Instituția pledează pentru o schimbare radicală a modelului de finanțare, bazată pe principiul „banii urmează pacientul”. În viziunea autorităților, resursele trebuie orientate strict către serviciile medicale realizate efectiv, eliminând astfel practica de a acoperi costuri fixe pentru unități medicale care înregistrează inactivitate sau ineficiență. Această reorganizare este privită ca singura soluție pe termen lung pentru a evita risipa de fonduri publice, în special în zona achizițiilor.
Controale după „normele de internare” impuse medicilor
În paralel cu problemele de finanțare, CNAS a declanșat o serie de verificări prin Corpul de Control după apariția unor practici controversate în spațiul public. Unii manageri de spitale ar fi impus medicilor „norme minime sau maxime” de internări, o metodă pe care instituția o dezavuează categoric. Analizele preliminare au scos la iveală discrepanțe uriașe între unități medicale similare ca dotare, dar cu performanțe financiare și costuri de operare radical diferite. Aceste diferențe ridică semne de întrebare asupra modului în care managerii gestionează bugetele alocate și alimentează suspiciunile privind o coordonare deficitară a resurselor.
Cazul Spitalului Floreasca: Între supraaglomerare și blocaj financiar
Un exemplu critic al acestei crize se regăsește la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, unde presiunea financiară a devenit nesustenabilă. Unitatea a depășit contractul cu CNAS cu peste 10 milioane de lei doar în primele trei luni ale anului, pe fondul unei creșteri neașteptate a numărului de pacienți. În lipsa unor acte adiționale de suplimentare a bugetului, practică obișnuită în anii precedenți, dar sistată în 2026, spitalul se confruntă cu riscul iminent de a rămâne fără bani pentru medicamente și materiale sanitare esențiale.
Pentru a gestiona criza, managementul unității a solicitat măsuri de urgență: prioritizarea strictă a cazurilor critice, reprogramarea cronicităților și direcționarea pacienților către spitalizarea de zi. În timp ce medicii încearcă să echilibreze actul medical cu constrângerile financiare, reprezentanții CNAS dau asigurări că analizează situația și caută soluții pentru a asigura fluxul necesar de fonduri, astfel încât cel mai important spital de urgență din țară să nu intre în incapacitate de plată.
