De la Revoluția din 1989, Bucureștiul a fost condus de cincisprezece primari generali (patru numiți și unsprezece aleși). Istoria administrației Capitalei a fost marcată intens de scandaluri, anchete și controverse, cel puțin jumătate dintre edilii post-decembriști fiind vizați de probleme legale.
1990–1992: Edilii desemnați (Predescu, Ciurel, Oproiu, Pană)
Conducerea Primăriei a fost asigurată inițial prin decret guvernamental, primul scrutin liber având loc abia în 1992.
1992–2000: Perioada anchetelor și a tranziției
-
Crin Halaicu (1992–1996): Primul primar ales prin vot direct, mandatul său a fost vizat de anchete privind contracte considerate dezavantajoase pentru municipalitate (colaborări cu firme private și donații fără bază legală).
-
Victor Ciorbea (1996–1997): Mandatul scurt a fost dominat de dispute administrative legate de reorganizarea serviciilor municipale.
Viorel Lis (1998–2000): A fost anchetat pentru presupuse fapte de corupție în dosarul „Șpaga suedeză”. Deși nu a fost condamnat, imaginea administrației a fost umbrită de scandaluri de integritate.
2000–2008: Traian Băsescu și „măsurile de forță”
Traian Băsescu (2000–2004): Mandatul a fost definit de ample transformări urbane și două teme controversate:
-
Criza Câinilor: A inițiat o campanie masivă de eutanasiere a maidanezilor (2001), după moartea unui copil, stârnind proteste internaționale.
Ordinul Urban: A ordonat demolarea chioșcurilor și tarabelor stradale, acțiune care a curățat peisajul, dar a generat nemulțumirea micilor comercianți.
-
Infrastructură: A finalizat linia de tramvai 41 („metroul ușor”) și a început inițiativa Pasajului Basarab.
Controverse: A fost vizat de acuzații de retrocedări ilegale și abuz în serviciu, inclusiv în dosarul „Flora” (cauză ulterior clasată).
Răzvan Murgeanu (Interimar 2004–2005): Ulterior, a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru trafic de influență și spălare de bani, fapte comise în administrația locală.
2008–2020: Condamnări definitive și companii municipale
Sorin Oprescu (2008–2015): Singurul primar general condamnat definitiv la închisoare.
Proiecte Majore: A inaugurat Pasajul Basarab (2011) și a finalizat Arena Națională, proiect marcat de decizii controversate privind costurile (ajunse la aproximativ 200 de milioane de euro) și acte adiționale.
Corupție: În septembrie 2015, a fost reținut de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu. A fost condamnat definitiv în mai 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
Gabriela Firea (2016–2020):
Controverse: Mandatul său a fost marcat de litigii și plângeri penale inițiate de Nicușor Dan (pe atunci lider civic), vizând emiterea ilegală de autorizații pe spații verzi și schimbarea regimului urbanistic.
Companii Municipale: A înființat 22 de companii municipale, acuzate de opoziție că ar fi o „caracatiță” folosită pentru a direcționa bani publici, ulterior instanța declarând nevalabile hotărârile de înființare.
2020–Prezent: Activistul la conducere
Nicușor Dan (2020–2024): Cunoscut ca activist civic și fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, și-a construit notorietatea prin acțiuni în instanță împotriva administrației precedente.
Litigii Moștenite: A continuat să atace în instanță hotărârile de urbanism moștenite de la Firea.
Anchete Personale: A fost vizat de o anchetă ANI pentru incompatibilitate și conflict de interese, raport anulat definitiv de Înalta Curte în octombrie 2024.
În concluzie, din cei unsprezece primari generali aleși ai Capitalei, majoritatea au fost atinși de suspiciuni, anchete sau condamnări, făcând din Primăria Bucureștiului una dintre cele mai controversate instituții post-decembriste.
