Turmericul este apreciat pentru culoarea intensă și pentru beneficiile sale, însă din punct de vedere gastronomic are limitări clare. Aroma lui este pământoasă, ușor amară, iar la temperaturi ridicate, cum sunt cele din cuptor sau de pe grătar, poate deveni dominantă și neplăcută. În cazul cărnii de miel, această amărăciune se accentuează și intră în conflict cu gustul natural al cărnii, rezultând o senzație descrisă adesea ca fiind amar-acru sau „închisă”.
Explicația ține de compoziția chimică a turmericului. Curcumina, principalul compus activ, este sensibilă la căldură îndelungată și, fără un mediu potrivit (grăsimi suficiente, condimente complementare), poate lăsa un gust amar. În bucătăriile unde turmericul este folosit tradițional, de exemplu în preparate indiene, el apare aproape întotdeauna în amestecuri complexe și este adaptat la tipul de carne și la metoda de gătire. Aplicat simplu, direct pe miel, nu are acest „suport aromatic”.
Mielul este o carne care se bazează mai mult pe ierburi aromatice decât pe condimente cu gust puternic. Rozmarinul, cimbrul, usturoiul, piperul sau coriandrul măcinat completează carnea fără să o acopere. Turmericul, în schimb, nu face asta.
Așadar, chiar dacă este tentant să folosești turmeric pentru culoare sau pentru beneficiile sale, friptura de miel nu este preparatul potrivit. Rezultatul va fi, cel mai probabil, un gust amar și dezechilibrat, care anulează tocmai calitatea principală a acestui tip de carne, potrivit sursei.
