Manea Mănescu s-a născut în 1916, la Brăila şi a devenit membru al Partidului Comunist Român în 1944. Între 1955 şi 1957, a fost ministru de finanţe. Zece ani mai târziu a fost ales preşedinte al Consiliului Economic, iar în 1972 a fost numit viceprim-ministru. Din 1974, timp de 5 ani, Mănescu a deţinut funcţia de prim-ministru al României.
După Revoluţie, el a făcut parte din lotul celor patru demnitari comunişti trimişi în faţa instanţei, pentru reprimarea revoluţiei, alături de Emil Bobu, Tudor Postelnicu şi Ion Dincă. Mănescu a fost condamnat la detenţie pe viaţă, însă în aprilie 1990, Curtea Supremă de Justiţie a decis ca acesta să ispăşească 10 ani de închisoare.
