O terapie revoluționară care își propune să combată efectele îmbătrânirii a intrat într-o etapă extrem de importantă: testarea pe oameni. Dezvoltată de o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard și coordonată de geneticianul David Sinclair, procedura poartă numele ER-100 și se bazează pe o teorie care ar putea schimba radical modul în care este privit procesul de îmbătrânire.
Potrivit cercetătorilor implicați în proiect, degradarea organismului nu ar fi cauzată în principal de deteriorări ireversibile ale celulelor, ci de pierderea informației epigenetice. În această viziune, dacă anumite marcaje chimice de pe ADN pot fi readuse la starea lor inițială, celulele îmbătrânite ar putea recăpăta caracteristicile și funcțiile pe care le aveau în tinerețe.
Cum funcționează terapia ER-100
Tratamentul este conceput pentru a activa trei gene în celulele ganglionare ale retinei. Aceste celule au un rol esențial, deoarece realizează conexiunea dintre ochi și creier și, în mod natural, nu au capacitatea de a se regenera.
Pentru administrarea terapiei este utilizată o singură injecție care conține un virus modificat genetic. Acesta nu poate provoca boli infecțioase, însă este folosit ca vehicul pentru transportul unor instrucțiuni genetice direct către celulele retinei.
Sistemul este gândit astfel încât genele introduse să poată fi controlate. Ele devin active numai în momentul în care pacientul urmează tratamentul cu un anumit antibiotic. Odată ce administrarea antibioticului este întreruptă, activitatea genelor este oprită.
„ER-100 nu modifică genele existente ale participantului”, precizează protocolul studiului clinic.
Primele persoane care vor beneficia de tratament
În această etapă, terapia nu este destinată publicului larg. Cercetătorii au ales să testeze procedura pe persoane care suferă de glaucom cu unghi deschis și pe pacienți diagnosticați cu neuropatie optică ischemică.
Programul de cercetare va include cel mult 18 participanți. Fiecare dintre aceștia va fi monitorizat pe o perioadă de minimum cinci ani, astfel încât specialiștii să poată observa atât eventualele beneficii, cât și posibilele efecte adverse care ar putea apărea în timp.
Aprobarea a fost obținută la începutul anului 2026
Un pas esențial pentru lansarea testelor pe oameni a fost realizat pe 15 ianuarie 2026, când studiul a primit undă verde din partea Food and Drug Administration.
Decizia a venit după o serie de experimente efectuate pe primate non-umane. Rezultatele obținute în cadrul acestor cercetări au sugerat că ER-100 ar putea reface funcția unor celule care suferiseră deja deteriorări.
Aceste concluzii au alimentat speranțele că metoda ar putea reprezenta un pas important în dezvoltarea unor tratamente capabile să inverseze anumite efecte ale îmbătrânirii.
Specialiștii avertizează că există și riscuri
În ciuda entuziasmului generat de proiect, comunitatea științifică privește cu prudență această tehnologie. Unul dintre motive este faptul că modificarea expresiei genice poate avea consecințe nedorite.
Cercetătorii atrag atenția că există posibilitatea ca unele celule să fie transformate în celule canceroase, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri asociate acestui tip de intervenție.
Biologul Paul Knoepfler, de la Universitatea California Davis, a subliniat că terapia nu rezolvă una dintre principalele cauze ale glaucomului.
„Dacă are loc o întinerire, este posibil ca aceasta să nu dureze”, a scris el.
David Sinclair își testează în sfârșit teoria pe oameni
De-a lungul ultimilor ani, David Sinclair a devenit una dintre cele mai cunoscute figuri din domeniul cercetării longevității. În același timp, el a fost criticat de unii specialiști care au susținut că a prezentat prea optimist potențialul unor tratamente ce nu fuseseră validate suficient prin studii clinice.
Noul program de cercetare reprezintă prima oportunitate reală de a verifica dacă teoria sa privind restabilirea informației epigenetice poate produce efecte măsurabile la oameni.
„Acesta este un moment important pentru domeniul biologiei îmbătrânirii”, spune Sinclair.
„Testăm dacă restabilirea informației epigenetice poate ameliora bolile umane”.
