Augustin Lazăr, la bilanțul Ministerului Public: "Instituțiile judiciare, puse sub presiuni mari"

Tuesday, 26 February 2019, 22:40 Sursă: REALITATEA.NET

Augustin Lazăr trage un semnal de alarmă în legătură cu intruziunile politicului în actul de justiție din România. Procurorul general a declarat, miercuri, la ședința de bilanț pe 2018 al Ministerului Public, că activitatea sistemului a fost grav afectată de modificările aduse justiției. La prezentarea raportului a fost prezent și președintele Klaus Iohannis. Marele absent a fost, însă, tocmai ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru al doilea an la rând. În sală s-au aflat mai mulți procurori care purtau banderole albe pe braț.

Adaugă părerea ta

"În anul 2018, atenția societății, în ansamblu, a fost concentrată asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, într-un final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas", a declarat procurorul general, Augustin Lazăr.

"2018 a fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor. În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ a fost pus în situaţia de a adopta, în numeroase rânduri, poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor. Totodată, 2018 a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare și remodificare a legilor Justiției, a Codului penal, a Codului de procedură penală și altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar. A fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al DNA. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", a punctat Lazăr.

Potrivit procurorului general, CCR a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul Justiției, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului Justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru președintele României.

"Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență, a opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraților din România. Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare pentru gestionarea carierei profesionale. Spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcții de conducere, promovarea... Procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem", a adăugat Lazăr.

"Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor Justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor președintelui României și ale CSM în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului Justiției", a subliniat Lazăr.

"De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la Codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate din deciziile Curții Constituționale. Semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorilor-șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar. În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului CSM în procedura numirii procurorilor-șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora", mai spune Lazăr.

"Importanța, coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției, suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt, respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii, redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la Veneția", amintește Augustin Lazăr.

Potrivit lui Lazăr, Ministerul Public a urmărit să colaboreze "loial și în cadru legal" cu celelalte puteri ale statului.

"Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului. Deși comunicarea cu ministrul Justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să-i protejeze pe membrii societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate. În tot acest climat, procurorii au continuat să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară", a mai spus Lazăr.

Cine stă în spatele OUG pe Justiție. Augustin Lazăr: "Este o stare de neliniște în sistem"

 

Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Cercul Militar la ora 11:00. Acesta a fost întâmpinat de procurorul general, Augustin Lazăr.

Spre deosebire de anii precedenți, președintele Klaus Iohannis nu a participat anul acesta nici la bilanțul DIICOT, nici la bilanțul DNA.

Reamintim că ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea lui Augustin Lazăr și a declanșat procedura de numire a unui nou procuror general, mandatul acestuia expirând oricum la finalul lunii aprilie.

Raportul de activitate al Ministerului Public va fi prezentat în condițiile în care sute de magistrați din toată țară protestează față de modificarea prin ordonanță de urgență a Legilor Justiției, recent schimbate de Parlament, singurul organ legiuitor al țării.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, autorul amintitei ordonanțe de urgență, nu participă la eveniment.