Prețul mediu la benzină în Ucraina, o țară aflată în război de mai bine de trei ani, este mai mic decât în România. Astfel, în țara vecină 1 litru de benzina costă 6,29 de lei, în timp ce la noi, prețul este de 7 lei sau mai mult.
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, cel care a vorbit, la începutul lunii iulie, în Lviv, la conferința internațională „Renașterea ucraineană”, a fost întrebat de adevarul.ro care este explicația acestei diferențe de preț și cum reușește Ucraina să-și păstreze economia funcțională.
„La noi, benzina este scumpă din cauza că asta este politică la nivelul Uniunii Europene: ca energia să fie scumpită artificial prin impozite.
Deci nu este o fatalitate, este o decizie politică și nu are rost să ne ascundem după deget.
Dacă ne uităm la litrul de benzină, și dacă ar fi produs gratuit de tot circuitul, să primim petrolul gratis, rafinăriile să lucreze fără să ceară bani, și benzina să fie adusă la pompă, cadou, iar oamenii care lucrează la benzinărie să nu ceară salarii, benzina tot ar costa exact cât este nivelul accizei stabilite, de câteva sute de euro la tona de motorină sau de benzină. Astfel, tot ar costa vreo 2-3 lei litrul”, spune acesta.
Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt de ordin fiscal și ecologic, spune economistul.
„Trebuie să înțelegem că lucrurile sunt făcute în mod deliberat parțial din motive fiscale, pentru că este o modalitate de a-i pune la plata unor impozite pe contribuabilii care circulă cu mașina sau pe toți cei care transportă produse cu autovehicule.
Toată lumea plătește aceste accize, doar că ele sunt împinse mereu mai sus și poate mai sus decât ar fi normal să fie și din motive „ecologice”. Deci se justifică scumpirea carburanților fosili, din dorința - mai demult era de a economisi și de a salva resursele - de a salva planeta. Avem două motive, unul fiscal și unul legat de o ecologie foarte, foarte politizată, în opinia mea”, a detaliat economistul.
Nechita a precizat că Ucraina reușește să aibă o economie funcțională deoarece și-a realizat niște circuite alternative și „companiile s-au adaptat foarte repede, au mutat firme, fabrici din zonele afectate de conflict în zonele care nu mai pot fi bombardate chiar atât de ușor, chiar atât de ieftin.”
O altă strategie adoptată a fost fragmentarea producției mai ales a elementelor necesare armatei.
„Producția, de exemplu, de drone și de piese componente pentru drone nu este realizată într-o mare fabrică, într-un mare combinat de producție de drone. Ele sunt foarte, foarte dispersate, ceea ce îngreunează eliminarea lor. În același fel, Ucraina încearcă să-și protejeze toată această industrie care dă dovadă de o capacitate de adaptare ridicată”, a susținut economistul.
