În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 se vor confrunta George Simion, liderul partidului AUR, și Nicușor Dan, candidat independent și primar al Bucureștiului.
Potrivit ghidului publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) constituie infracţiuni electorale următoarele fapte: Împiedicarea exercitării drepturilor electorale Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Secțiile de votare s-au deschis astăzi în toată țara începând cu ora 07.00. Românii vor putea putea să-și exercite dreptul de vot până la ora 21.00, când urnele se vor închide și vom afla primele rezultate exit-poll. În Diaspora se votează deja de două zile. Românii aflați străinătate mai pot merge la urne până la 21.00, ora României.
UPDATE 7:22 - Prezenta fara precedent la urne. Sunt cifre impresionante. Potrivit AEP, in primele 5 minute de la deschiderea urnelor au votat peste 70.000 de romani, in urmatoarele 10 minute au votat 150 de mii de romani, iar prezenta e una uriasa. Oamenii s-au asezat inca de la primele ore ale diminetii in fata sectiilor de votare, acolo unde au asteptat deschiderea sectiilor.
Foarte multe voturi vin din marile orase ale tarii. Bucurestiul conduce detasat, acolo unde au votat peste 17.000 de oameni pana in acest moment. In Constanta - 7000, in Cluj - 6000, in Brasov - aproximativ 4.600, iar Arges - 4.500.
Petse 176.000 de romani care au votat in primele 23 de minute de la deschiderea urnelor. Si in Diaspora se voteaza masiv. Peste 746.531 de romani au votat deja.
UPDATE 7:00 - Interes sporit pentru al doilea tur de scrutin al prezidențialelor. O demonstrează cifrele. Peste 70.000 de români au votat deja în țară, în primele 5 minute după deschiderea urnelor. În fața secțiilor de votare s-au format cozi încă de la primele ore ale dimineții.
Coruperea alegătorilor
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat Frauda la vot prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Violarea confidențialității votului Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Nerespectarea regimului urnei de vot
Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor. De asemenea, este interzis comportamentul agresiv, scandalos sau consumul de alcool în incinta sau în apropierea secției de votare. În caz contrar, încălcarea acestor reguli poate duce la anularea votului, amenzi contravenționale sau răspundere penală, în cazuri grave.
Scrutinul, „va avea loc în aceleaşi secţii de votare, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur”, conform Autorității Electorale Permanente (AEP).
Aproape 20.000 de secții de vot vor funcționa, din care peste 950 în străinătate.
La fel ca la turul I, din 4 mai, și la cel de-al doilea românii care votează în străinătate au la dispoziție trei zile, după un orar modificat față de alegerile anterioare. Mai exact, în ziua în care se votează în România – duminică, 18 mai, votul din diaspora se va încheia la ora 21:00, ora României și nu la ora locală, precum la alegerile prezidențiale sau parlamentare din trecut.
Pe coasta de est a Statelor Unite sau a Canadei – unde decalajul orar este de 7-10 ore – votarea va lua sfârșit duminică, în jurul prânzului.
În prima zi de vot în străinătate, vineri, 16 mai, votul a început la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00. La fel este și sâmbătă, 17 mai.
Guvernul a aprobat, pe 20 februarie, un buget de 237 de milioane de euro (1,18 miliarde de lei) pentru alegerile prezidențiale din 2025 – turul I și turul al II-lea – alocați din fondul de rezervă.
Cei mai mulți bani (147 milioane de euro) vor fi cheltuiți pentru personal, în condițiile în care aproximativ 200.000 de persoane sunt implicate în desfășurarea votului.
În campania care tocmai s-a încheiat, finanțarea promovării candidaților a putut fi făcută doar de către candidat/ partid. Banii alocați campaniei au trebuit să treacă printr-un cont oficial.
19 milioane de români cu drept de vot
Puțin peste 19 milioane (19.004.381) de români au drept de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai.
Aproape 18 milioane (17.988.218) dintre ei au domiciliul sau reședința în țară, iar un milion de persoane (1.016.327) au domiciliul în străinătate, potrivit datelor AEP, actualizate pe 13 mai 2025.
Cele 18 milioane de persoane din țară sunt cele care votează pe listele permanente, la care se raportează prezența la urne. Peste 1,1 milioane sunt tineri între 18-22 de ani, adică aflați la primul vot.
Cetățenii români cu drept de vot din străinătate votează pe listele suplimentare. Lor li se adaugă cei care au optat pentru votul prin corespondență – procent care e de regulă infim.
Cu ce documente poți vota
Alegătorii din România pot vota cu cartea de identitate, simplă, electronică sau provizorie, buletinul (valabil), respectiv cu documente speciale precum pașaportul diplomatic sau de serviciu, respectiv carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
Cu pașaportul – simplu, electronic sau temporar – pot vota în România doar românii care au domiciliul în străinătate.
Alegătorii români din străinătate pot vota cu cartea de identitate – simplă, electronică sau provizorie, buletinul de identitate, dar și cu pașaportul simplu, electronic sau temporar, respectiv documente speciale precum pașapoartele de serviciu sau diplomatice sau carnetul de serviciu militar.
Câte secții vor fi deschise și unde poți vota
La fel ca la turul I al alegerilor prezidențiale și la Turul al II-lea vor fi deschise aproape 20.000 de secții de vot, în țară și în străinătate.
Vor fi deschise 19.000 (18.979) de secții de votare în țară, dintre care 1.289 doar în București. În afara Capitalei, cele mai multe secții sunt în județul Iași – 784, iar cele mai puține la Covasna – 214.
În străinătate vor fi 965 de secții de votare, cu 15 mai mult decât la alegerile anulate din noiembrie 2024. Cele mai multe secții de vot sunt în Italia, peste 160, urmată de Spania, cu aproape 150 și Marea Britanie, cu puțin peste 100, Republica Moldova – 64 și SUA – 50.
Vor fi secții de vot și în Ucraina – trei, în Rusia – două, dar și în Australia – patru, China – trei, Cuba, Coreea de Sud sau Zimbawe – câte una.
De asemenea, va exista o secție de vot și la Ramallah, în Cisiordania, oraș aflat sub autoritatea palestiniană.
Alegătorii din țară pot vota:
- în localitatea unde au domiciliul sau reședința, doar la secția unde le este arondată strada și adresa – o pot afla prin introducerea CNP-ului pe registrulelectoral.ro;
- în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, la orice secție de vot, pe listele suplimentare. În cazul Bucureștiului, sectoarele nu sunt asimilate localităților distincte, astfel că nu se poate vota la o secție din alt sector decât cel de domiciliu sau reședință, dar se poate vota în alt județ;
- la orice secție, în cazul celor cu mobilitate redusă.
Votul cu urna specială
În țară, persoanele care nu se pot deplasa din motive obiective – invaliditate sau boală la secția de votare – pot solicita urna specială (urna mobilă).
Cererea trebuie semnată și datată de solicitant, dar poate fi depusă de orice persoană la secția de vot unde este arondată adresa la care se solicită deplasarea urnei speciale, în preziua votării (17 mai), între orele 18:00 și 20:00.
Prin excepție, cererea poate fi depusă și la sediul Biroului Electoral județean/ al sectoarelor din București, până pe 16 mai, la ora 17:00.
Solicitarea trebuie să fie însoțită de o adeverință de la mediul de familie sau de o copie a unui act medical, din care să rezulte afecțiunea care împiedică deplasarea.
Alegătorii români din străinătate pot vota:
- la orice secție de vot deschisă în străinătate, fără obligația de a avea domiciliul sau reședința stabilite acolo, pe listele suplimentare;
- pe bază de înregistrare, neobligatorie însă, în secția de vot unde persoana este arondată, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil în Registrul electoral ca alegători în străinătate
- prin corespondență, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil.
În străinătate, nu este posibil votul cu urna mobilă.
