Această suprapopulare bacteriană nu este o infecție în sensul clasic, ci mai degrabă o tulburare a ecosistemului intestinal. Bacteriile în exces interacționează prematur cu alimentele, în special cu carbohidrații, fermentându-le. Acest proces de fermentație produce cantități mari de gaze (hidrogen, metan) și alte substanțe, ducând la apariția unui spectru larg de simptome digestive supărătoare și, în cazuri severe, la malabsorbția nutrienților.
Ecosistemul intestinal normal și mecanismele de protecție
Pentru a înțelege de ce apare SIBO, este esențial să cunoaștem mai întâi mecanismele naturale prin care organismul menține o populație bacteriană redusă în intestinul subțire. Există mai multe bariere și procese de "curățare" care funcționează în armonie.
În primul rând, acidul clorhidric din stomac are un rol bactericid puternic, distrugând majoritatea microorganismelor ingerate odată cu alimentele. Ulterior, secrețiile biliare și enzimele pancreatice, pe lângă rolul lor în digestie, au și proprietăți antimicrobiene care contribuie la controlul bacteriilor. Poate cel mai important mecanism de protecție este motilitatea intestinală normală, în special un proces numit complexul motor migrator (CMM). Acesta reprezintă o serie de contracții musculare puternice, asemănătoare unor valuri, care se produc între mese, la fiecare 90-120 de minute. Rolul CMM este de a acționa ca un "măturător" al intestinului subțire, împingând resturile alimentare și bacteriile în exces către intestinul gros. La granița dintre intestinul subțire și cel gros se află valva ileocecală, o structură musculară care funcționează ca o supapă unidirecțională, împiedicând refluxul materialelor bogate în bacterii din colon înapoi în intestinul subțire.
Cauze și factori de risc: de ce apare SIBO?
SIBO nu este o boală de sine stătătoare, ci o consecință a defecțiunii unuia sau mai multor mecanisme de protecție menționate anterior. Principala cauză este reprezentată de tulburările de motilitate intestinală, în special o funcționare deficitară a complexului motor migrator. Astfel de disfuncții pot apărea după o gastroenterită acută (toxiinfecție alimentară) sau pot fi asociate cu afecțiuni precum diabetul, hipotiroidismul sau sclerodermia. O mare parte dintre pacienții cu sindrom de intestin iritabil prezintă, de fapt, SIBO ca o cauză subiacentă a simptomelor. Anomaliile structurale, precum aderențele post-chirurgicale sau diverticulii, pot, de asemenea, favoriza staza bacteriană. Reducerea secreției de acid gastric, în special prin utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiacide, este un alt factor de risc important. Deoarece aceste condiții subiacente necesită o investigare complexă, un consult de specialitate în gastroenterologie în Baia Mare este esențial pentru a identifica rădăcina problemei și a stabili un diagnostic corect.
Simptomele SIBO: cum se manifestă suprapopularea bacteriană?
Simptomele SIBO sunt rezultatul direct al fermentației bacteriene excesive în intestinul subțire și pot varia ca intensitate de la un disconfort ușor la manifestări severe care afectează calitatea vieții.
Cel mai frecvent și caracteristic simptom este balonarea și distensia abdominală. Pacienții descriu o senzație de plenitudine și presiune care se agravează progresiv pe parcursul zilei. Dimineața, abdomenul poate fi plat, dar după fiecare masă, balonarea se accentuează, atingând un maxim seara, când abdomenul poate fi vizibil umflat. Această balonare este însoțită de o producție excesivă de gaze, manifestată prin flatulență și eructații.
Durerea abdominală este, de asemenea, comună, având adesea un caracter de crampă, cauzată de distensia intestinului de către gazele produse. Pot apărea și modificări ale tranzitului intestinal. În funcție de tipul de gaz produs predominant, pacientul poate prezenta diaree cronică (mai frecventă în SIBO cu producție de hidrogen) sau, dimpotrivă, constipație severă (asociată cu producția de metan).
În cazurile mai severe și de lungă durată, SIBO poate duce la malabsorbție. Bacteriile în exces pot consuma anumiți nutrienți înainte ca organismul să îi poată absorbi și pot afecta mucoasa intestinală. Acest lucru poate duce la pierdere în greutate, steatoree (scaune grase, lucioase, urât mirositoare) și la deficiențe de vitamine (în special B12 și vitaminele liposolubile A, D, E, K) sau de fier.
Diagnosticarea SIBO: cum se confirmă boala?
Diagnosticul sindromului de suprapopulare bacteriană nu se bazează exclusiv pe simptome, ci necesită teste specifice. Metoda standard este testul respirator cu lactuloză sau glucoză, care măsoară nivelul gazelor (hidrogen și metan) în aerul expirat, după ingerarea unei soluții de carbohidrați. Creșterea rapidă a concentrației acestor gaze indică fermentația prematură produsă de bacteriile din intestinul subțire.
Alte investigații utile includ:
- Analize de sânge pentru depistarea anemiei și a deficitului de vitamine (în special B12, fier și vitamine liposolubile).
- Endoscopie cu aspirat din intestinul subțire, o metodă mai invazivă, dar considerată standard de aur, prin care se recoltează lichid intestinal pentru cultură bacteriană.
- Examinări imagistice (ecografie, CT, RMN) atunci când există suspiciunea unor cauze structurale (stenoze, diverticuli, aderențe).
Un consult de gastroenterologie este esențial pentru alegerea testelor potrivite și interpretarea corectă a rezultatelor.
Opțiuni de tratament: restabilirea echilibrului intestinal
Tratamentul SIBO are ca obiectiv reducerea populației bacteriene anormale și prevenirea recurenței.
1. Antibioticele
2. Cea mai utilizată opțiune este rifaximina, un antibiotic care acționează local în intestin și are absorbție minimă în sânge. În cazurile în care predomină producția de metan (asociată cu constipație), se poate folosi combinația rifaximină + neomicină.
3. Dieta și managementul nutrițional
4. Adoptarea unei diete de tip low-FODMAP sau a altor regimuri personalizate reduce fermentația excesivă. În plus, suplimentarea cu vitamina B12, fier și vitamine liposolubile este frecvent necesară pentru corectarea deficiențelor.
5. Probioticele și susținerea florei sănătoase
6. Deși rolul lor este încă studiat, anumite tulpini probiotice pot contribui la reducerea simptomelor și la restabilirea unui microbiom echilibrat.
7. Corectarea cauzei de fond. Succesul pe termen lung depinde de identificarea și tratarea condiției care a permis apariția SIBO: reglarea motilității intestinale, corectarea hipoclorhidriei, tratarea bolilor endocrine sau a complicațiilor post-chirurgicale. În unele cazuri, medicul poate recomanda agenți prokinetici pentru stimularea complexului motor migrator.
Concluzie
Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (SIBO) este o afecțiune complexă, dar tratabilă. Recunoașterea simptomelor - balonare, dureri abdominale, tulburări de tranzit și deficiențe nutriționale - trebuie urmată de un diagnostic corect prin teste specializate.
