Două scenarii costisitoare pentru România
Potrivit lui Alexandru Rafila, România s-a confruntat cu două variante dificile în ceea ce privește contractele de achiziție a vaccinurilor:
acceptarea livrării dozelor pe o perioadă extinsă, cu costuri suplimentare pentru depozitare
plata unei părți din valoarea contractului, fără a mai primi efectiv vaccinurile
Anca Alexandrescu: Domnule Rafila, va acuză cei de la USR că nu ați vrut să negociați cu cei de la Comisia Europeană, că dacă negociați cu ei, astăzi nu era nicio problemă. România nu era în situația să plătească 600 de milioane. Eu am văzut, m-am documentat și am citit și am văzut că dumneavoastră aveați cele două variante. Prima era să acceptați livrarea pe o perioadă de patru ani și să le depozităm undeva în afara României. Și a doua să plătiți jumătate din valoarea lor, dar să nu le primim. E corect?
Alexandru Rafila: Deci, este corect, exact. Și nu era vorba de 9,75 lei, ci de 9 euro și 75. 9 euro și 75. Am auzit ce ați spus puțin mai devreme. Deci așa este. Mai mult, acea depozitare la care faceți dumneavoastră referire era pe bani, nu era gratuită. Deci trebuia să plătim și depozitarea. Trebuia să plătim și depozitarea separată. Pentru niște vaccinuri pe care oricum nu le-a fi putut utiliza. Adică era, din punct de vedere economic, luz-luz situation pentru România. Vă dați seama că toată această, de fapt, e o fugă de responsabilitate.
Am văzut la început încă când domnul Voiculescu a făcut prima postare pe Facebook acest lucru. Și ce s-au gândit?
Hai să vedem cum să aruncăm pisica de cei care au produs răul către cineva care a încercat să atenueze șocul economic pe care l-au făcut ei prin semnarea acestui contract. Și eu am reușit în parte pentru că am reușit să vând 7,5 milioane de doze către Germania și către Ungaria. Asta însemnă o economie de 150 de milioane de euro. Și mi se pare absolut, nu știu dacă ridicol, dar revoltător cu siguranță, să faci o plângere penală pentru cineva care încă de la început s-a ocupat să gestioneze o situație de criză pe care nu a creat-o.
Este rețeta de succes a USR-ului, văd. Și această lipsă de asumare, orice subiect, nu numai pe subiecte.
Anca Alexandrescu: Domnule Rafila, se pune întrebarea: de ce ministrul Sănătății la vremea aceea nu a refuzat pentru că, iată, aveam posibilitatea în 5 zile de la data respectivă să refuzăm cel de-al treilea contract în condițiile în care noi aveam pe stoc doze despre care dumneavoastră vorbiți că le-ați vândut în alte țări.
Alexandru Rafila: Aveam în momentul respectiv 11 milioane de doze pe stoc, deci o cantitate foarte mare. Scăzuse foarte mult interesul pentru vaccinare în luna mai.
În România, ca să înțeleagă toată lumea, nu s-au vaccinat 18 sau 19 milioane de persoane, ci 8,3 sau 8,4 milioane de persoane, cu una, maxim două doze, sunt relativ puțini cei care s-au vaccinat cu trei doze. Așa că dacă facem o socoteală, în România s-au folosit cu bunăvoință maxim 30 de milioane de doze luând în considerare și pierderile.
Acest contract suplimentar de 39 de milioane de doze nu trebuia semnat, că asta este foarte clar. Orice om de sănătate publică putea să-i spună acest lucru doamnei Mihăilă, care a semnat acest document împreună cu cel care era vicepremier la vremea respectivă, domnul Barna și ulterior primul ministru, domnul CÎțu.
Anca Alexandrescu: Deci nu aveau nicio justificare în condițiile în care aveam suficiente doze, pandemia era pe final, scăzuse interesul pentru vaccinare. Deci este foarte clar unde este vina. În niciun caz, la dumneavoastră am zis, dom\"le, PSD-ul are multe, foarte multe vină în tot, dar în cazul acesta, chiar...
Alexandru Rafila: Da, erau încă 11 milioane depozitate...și astea erau pentru 2022-2023, adică până atunci noi reușisem să vaccinând jumătate din populație și s-a oprit aici pentru că nu se mai vaccina mai multă lume. 20 și ceva de milioane de doze și atunci s-au gândit că după ce s-au vaccinat oamenii, se mai vor vaccina de două-trei ori fiecare dintre cei care ar fi dorit, or lucrul ăsta era o inepție din orice punct de vedere, mai ales că, dacă vă aduceți aminte, odată cu apariția noilor tulpini de virus și eficiența vaccinării a scăzut foarte mult, iar protecția oferită de vaccin era foarte redusă pentru că variantele virale apăreau mult mai repede decât noua variantă de vaccin, ceea ce e firesc, că virusul se schimbă.
Anca Alexandrescu: În timpul campaniei de vaccinare s-a văzut foarte clar că și administrarea vaccinului nu a oprit, totuși, răspândirea bolii.
Alexandru Rafila: Da, nu mai oprea răspândirea bolii pentru că, dacă la început, în primele două-trei luni, acest lucru s-a întâmplat ulterior, acele mutații... În primele luni, să știți că și vaccinul avea o eficiență mai mare, dar ulterior virusul a început să varieze din punct de vedere genetic și chestia asta a făcut ineficientă vaccinarea în ceea ce privește transmiterea bolii. În general, când fac o campanie de vaccinare pentru sănătatea publică, o fac ca să opresc epidemia. Ăsta este scopul unei campanii de vaccinare.
