Mihai Chirica a fost audiat la DIICOT vineri la orele prânzului în dosarul blocului construit pe strada Sărărie, scrie radioiasi.ro
Mihai Chirica a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT într-un caz de înşelăciune cu un teren al primăriei, la sfârșitul lunii aprilie acest an. Edilul Iașiului este acuzat de omisiunea sesizării, infracțiune pentru care Codul Penal prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă.
În dosar au mai fost puși sub acuzare și city-managerul orașului Iași, Gabriel Harabagiu, precum și alți angajați din cadrul instituției publice, dar și patronul unui ziar local, avocați și notari.
Pe lista inculpaților se mai află Violeta Asimionesei, Florin-Claudiu Asimionesei – patronul publicației „Bună Ziua Iași”, Irina Iacob – avocat, Gabriel Ghergheșanu – angajat al Primăriei Iași, Florin-Alexandru Mustiață – fost arhitect-șef al Primăriei Iași, Victor Gavriluță – inspector GIS Cadastru, Ionuț-Răzvan Costin – notar, Raluca Andriescu și Iulia Păduraru – notar.
Prejudiciul estimat în dosarul privind construcția blocului în zona Sărărie este de aproximativ 2 milioane de lei.
Tot vineri au mai fost audiați la DIICOT Iași Cristina Oţeleanu, director al Direcţiei Juridice şi Mihaela Pintilie, şefa Serviciului Juridic din primăria Iaşi.
În luna aprilie, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Iaşi, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Iaşi, au efectuat 23 de percheziţii domiciliare, în cadrul acestui dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşiri infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu în formă continuată şi instigare la infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual.
Din cercetări a reieşit că grupul infracţional organizat ar fi avut şi ar avea drept scop scoaterea din patrimoniul unei instituţii publice a unui teren, prin deturnarea obiectului contractului încheiat cu o instituţie publică, utilizându-se manopere dolosive şi documente falsificate, în paguba autorităţii deliberative.
Toate acestea ar fi avut consecinţă inducerea în eroare a instituţiei publice şi maximizarea profitului în favoarea persoanelor bănuite de comiterea faptelor. Instituţia publică ar fi fost deposedată de terenul reprezentând aport în cadrul asocierii iniţiale, ieşit definitiv din folosinţa sa, alături de beneficiile neîncasate stabilite conform obiectului nerealizat al asocierii.
Obligaţiile asumate de societatea comercială prin contractul încheiat cu instituţia publică nu ar fi fost respectate şi nu ar fi fost edificată o pensiune, conform autorizaţiei de construcţie, ci un imobil de apartamente, care ar fi fost vândute după dezmembrarea imobilului la notariat, către diverse persoane fizice.
De asemenea, ar fi fost dezmembrat şi cedat ilegal dreptul de folosinţă asupra terenului instituţiei publice, fără acordul acesteia.
