Coronavirus - România: 29223 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Marin Gostin, rechin imobiliar şi în cazul Palatului Ghica

Saturday, 13 September 2014, 21:17 Sursă: REALITATEA.NET

În 2012, presa a relatat pe larg afacerile necurate din jurul retrocedării domeniului fostului domnitor Grigore Dimitrie Ghica. Într-un articol amplu, jurnaliştii de la Adevărul au prezentat cum Palatul Ghica şi terenul aferent au încăput pe mâna unor rechini imobiliari, prin intermediul unei false moştenitoare.

Potrivit Adevărul, schema a fost pusă la cale de omul de afaceri Marin Gostin, împreună cu soţii Adrian Ciorobea şi Virginica Tanţi Dumitrescu. Partenerii lui Gostin erau cunoscuţi pe piaţa cumpărării drepturilor succesorale şi litigioase. Cei trei au cumpărat, pe bani foarte puţini, drepturile succesorale de la Simone Helene Raletti - rudă prin alianţă a soţiei unuia dintre epitropii Aşezământului Ghica, principesa Eufrosina Ghica, decedată în 1940, care însă nu avea niciun drept la moştenire, după cum susţineau judecătorii.

Jurnaliştii scriau atunci că îndrumată de rechinii imobiliari, Raletti a susţinut nu doar că are dreptul la Domeniul Ghica, dar şi că este unica moştenitoare. Astfel că a depus la Primăria Sectorului 2 o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra moşiei. Şi a primit, pe bandă rulantă, 22 de hectare de teren în zona lacurilor Plumbuita şi Tei, precum şi Palatul Domnesc. La scurt timp, Raletti a înstrăinat moşia. Cui? Tocmai rechinilor imobiliari. Şi nu s-a zgârcit deloc la preţ. A cerut doar 3 euro pe metrul pătrat, în condiţiile în care preţul pieţei era de 150 - 200 de euro. Potrivit Adevărul, afaceristul Marin Gostin s-a ales cu 11 hectare, iar cealaltă parte i-a revenit cuplului Ciorobea - Dumitrescu.

Când însă adevăratul moştenitor, Principele Grigore Ghica, a făcut demersuri pentru retrocedare, primăria i-a închis uşa în nas. Aşa că principele s-a adresat instanţei, însă procurorii anticorupţie au închis prima dată dosarul în 2008. Principele Ghica nu s-a lăsat, iar dosarul a ajuns iar la DNA, care a dat din nou soluţie de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Ghica a contestat din nou decizia la Tribunal. În octombrie 2011, magistraţii au admis definitiv plângerea lui Grigore Ghica şi au stabilit că cele 22 de hectare au fost retrocedate prin înşelăciune şi în baza unor falsuri şi a unor abuzuri. Mai mult, Tribunalul Bucureşti a constatat că faptele penale nu erau pres­crise.


Vezi mai multe


Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL