Marin Gostin, afaceristul care a construit un hotel în Delta Dunării, fără a respecta legislația, nu este la prima ispravă imobiliară. El s-a aflat în mijlocul unei adevărate caracatițe imboliare, care a preluat domeniul Ghica.
În 2012, presa a relatat pe larg afacerile necurate din jurul retrocedării domeniului fostului domnitor Grigore Dimitrie Ghica. Într-un articol amplu, jurnaliștii de la Adevărul au prezentat cum Palatul Ghica și terenul aferent au încăput pe mâna unor rechini imobiliari, prin intermediul unei false moștenitoare.
Potrivit Adevărul, schema a fost pusă la cale de omul de afaceri Marin Gostin, împreună cu soții Adrian Ciorobea și Virginica Tanți Dumitrescu. Partenerii lui Gostin erau cunoscuți pe piața cumpărării drepturilor succesorale și litigioase. Cei trei au cumpărat, pe bani foarte puțini, drepturile succesorale de la Simone Helene Raletti - rudă prin alianță a soției unuia dintre epitropii Așezământului Ghica, principesa Eufrosina Ghica, decedată în 1940, care însă nu avea niciun drept la moștenire, după cum susțineau judecătorii.
Jurnaliștii scriau atunci că îndrumată de rechinii imobiliari, Raletti a susținut nu doar că are dreptul la Domeniul Ghica, dar și că este unica moștenitoare. Astfel că a depus la Primăria Sectorului 2 o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra moșiei. Și a primit, pe bandă rulantă, 22 de hectare de teren în zona lacurilor Plumbuita și Tei, precum și Palatul Domnesc. La scurt timp, Raletti a înstrăinat moșia. Cui? Tocmai rechinilor imobiliari. Și nu s-a zgârcit deloc la preț. A cerut doar 3 euro pe metrul pătrat, în condițiile în care prețul pieței era de 150 - 200 de euro. Potrivit Adevărul, afaceristul Marin Gostin s-a ales cu 11 hectare, iar cealaltă parte i-a revenit cuplului Ciorobea - Dumitrescu.
Când însă adevăratul moștenitor, Principele Grigore Ghica, a făcut demersuri pentru retrocedare, primăria i-a închis ușa în nas. Așa că principele s-a adresat instanței, însă procurorii anticorupție au închis prima dată dosarul în 2008. Principele Ghica nu s-a lăsat, iar dosarul a ajuns iar la DNA, care a dat din nou soluție de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Ghica a contestat din nou decizia la Tribunal. În octombrie 2011, magistrații au admis definitiv plângerea lui Grigore Ghica și au stabilit că cele 22 de hectare au fost retrocedate prin înșelăciune și în baza unor falsuri și a unor abuzuri. Mai mult, Tribunalul București a constatat că faptele penale nu erau prescrise.
