România este a 65-a ţară din lume din punctul de vedere al libertăţii economice, evaluată la 63,2 puncte, potrivit unui studiu pentru 2009 al Fundaţiei Heritage, ce reflectă ameliorarea notelor pentru cinci din zece libertăţi economice analizate.
Scorul marchează un avans de 1,5 puncte faţă de anul trecut. România este, totodată, pe locul 29 dintre 43 de ţări europene, iar punctajul general al ţării este mai mare decât media mondială.
România şi-a restructurat constant economia, îmbunătăţind libertăţile economice din multe domenii şi atingând o rată de creştere economică de aproximativ 6% în ultimii cinci ani, scriu analiştii Fundaţiei Heritage.
Cadrul general de reglementare este bine conturat şi eficient, iar sistemul financiar este în conformitate cu standardele internaţionale şi a fost consolidat de un program recent de reforme şi privatizări.
România este codaşă, însă, faţă de alte ţări din regiune în ceea ce priveşte libertatea muncii, drepturile la proprietate şi corupţia. Deşi România a făcut unele progrese împotriva corupţiei, sistemul judiciar rămâne vulnerabil în faţa corpuţiei şi a ineficienţei, atrag atenţia experţii Fundaţiei Heritage.
Libertatea generală de a conduce o afacere este evaluată la 74,9 puncte, peste nivelul mediu de 64,3 puncte şi este relativ bine protejată, în cadrul reglementărilor din România.
Demerarea unei afaceri durează doar 10 zile, comparativ cu media mondială, de 38 de zile, iar obţinerea unei licenţe durează, în medie, la fel ca în restul lumii. Închiderea unei afaceri, însă, poate fi un proces de durată.
Politicile comerciale ale României sunt asemănătoare cu ale altor state membre ale Uniunii Europene (UE), iar libertatea comercială a României este evaluată la 85,8 puncte, în condiţiile în care media mondială este de 73,2 puncte.
Din punctul de vedere al libertăţii de investiţii, România are un scor de 60 de puncte, peste media mondială de 48,8 puncte.
Investiţiile străine şi interne beneficiază de tratament egal în faţa legii, iar obstacolele din calea investiţiilor sunt imprevizibilitatea juridică şi legislativă, precum şi procedurile birocratice încâlcite şi opace.
Reizdenţii şi nerezidenţii pot deţine conturi în valută, care fac subiectul unor restricţii, iar toate plăţile şi transferurile trebuie documentate. Majoritatea restricţiilor asupra tranzacţiilor de pe piaţa capital au fost ridicate, dar cele bazate pe derivative trebuie, încă, aprobate.
Evaluarea pentru libertatea financiară este, însă, la 50 de puncte, foarte puţin peste nivelul mediu mondial, de 49,1 puncte.
Supravegherea şi reglementarea din sectorul financiar al României respectă standardele internaţionale, iar printre reformele semnificative făcute de la sfârşitul anilor '90 se numără privatizarea multor bănci deţinute de stat.
Din 41 de bănci din România, 39 sunt privatizate, iar instituţiile de creditare deţinute de străini reprezintă aproape 90% din activele din sectorul bancar.
Cele mai mari cinci bănci comerciale controlează 60% din activele totale, iar băncile publice, mai puţin de 6%, în scădere faţă de un nivel de 75% în 1998.
Fundaţia Heritage a mai luat în considerare, în cadrul analizei, şi criterii legate de libertatea fiscală (87 puncte), de cheltuielile guvernamentale (70 puncte), de libertate monetară (75 puncte) şi de legiferarea proprietăţii (35 de puncte).
În ceea ce priveşte corpuţia, aceasta este considerată extinsă, România având un scor de 37 de puncte, sub media mondială de 40,3 puncte.
Ultimul criteriu se referă la libertatea muncii, unde România are un scor de 57,1 puncte, sub media de 61,3 puncte.
Fundaţia Heritage este un institut american de cercetare susţinut public, fondat în februarie 1973, cu scopul de a elabora şi sprijini politici bazate pe principiile întreprinderii libere şi a libertăţii individuale, potrivit paginii de internet a organizaţiei.
