Pavel Lucescu: Cotidianul. Povestea mea. Grupul din Secuime. Fuck the rules!

N-apăruse încă ziarul pe piaţă şi în redacţia, încropită de caţavenci cu ziarişti din toate cele patru zări, s-a produs primul şoc. Unul care, dincolo de hazul şi stupoarea de care avea să fie însoţit, vorbeşte ceva, peste ani, despre spiritul Cotidianului, recent înhumat (în coma era de mai multişor). Vineri trebuia să ne vină din tipografie prima ediţie “în orb” a noului Cotidianul. Era proba finită a cîtorva săptămîni de muncă şi rodaj. Aveam cu toţii ceva emoţii pentru că urma să ne vedem copilul, în sfîrşit, în carne şi oase. Ei bine, cu cîteva ore mai devreme, undeva în crucea nopţii de joi spre vineri, mai mult de jumătate din echipa de şefi departamente (cinci din nouă) a dispărut.

Citeşte mai mult