Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat constituționale modificările aduse Legii caselor naționalizate, după ce președintele Traian Băsescu a făcut o sesizare cu privire la aceste modificări, altele decât cele dezbătute deja de CCR.
Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că legea este constituțională. Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii și se comunică președintelui României.
Președintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările Legii 10/2001, precizând că atacă alte aspecte decât cele deja sesizate.
Șeful statului a sesizat, în primul rând, aspecte de ordin procedural. Potrivit Președinției, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al bicameralismului deoarece Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, iar Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conținut diferit față de conținutul legii respinse în prima Cameră. "În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanțial atât de la textul propunerii legislative cât și de la obiectul avut în vedere de inițiatori", se arată în textul sesizării.
În privința aspectelor de fond, Legea, în forma trimisă spre promulgare, "conține prevederi ce nu corespund exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice" și nu respectă principiul preeminenței dreptului și al separației puterilor în stat, adică duce la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în fața judecătorului.
Textul trimis de Președinție către CCR sesizează și faptul că "prevederea legală modifică, pentru trecut, condițiile de existență a sancțiunii nulității, restrângându-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida înstrăinările unor imobile preluate fără titlu făcute în baza Legii nr. 112/1995". Astfel, nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil se poate pronunța numai dacă acestea "sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare".
Băsescu a semnalat și o altă prevedere, conform căreia "contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice și constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora". Potrivit șefului statului, acest articol "conține dispoziții retroactive deoarece reglementarea vizează situații trecute și nu în curs de derulare sau care se vor naște în viitor". "Mai mult, norma este echivocă și imprecisă, ceea ce contravine principiului preeminenței dreptului și principiului securității juridice, întrucât face imposibilă interpretarea și aplicarea ei unitară, de vreme ce nu rezultă dacă un contract de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar având ca obiect un imobil preluat fără titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil și „opozabil” adevăratului proprietar", se arată în documentul înaintat CCR.
Președinția acuză și excluderea de la restituirea în natură a terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 112/1995 și preluate de stat fără titlu valabil. "În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură", se precizează în sesizare.
Șeful statului a mai adăugat că "persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol".
