Culmea, potrivit surselor, tocmai reprezentanții serviciului l-au protejat pe ministru de o compromitere iminentă în dosarul șpăgilor.
Oficialul amenință că va face curățenie în DGIA și că-l va da jos pe șeful instituției, iar partenerii internaționali sunt stupefiați de atacul pe care Moșteanu l-a lansat asupra propriului serviciu. Declarațiile ministrului ar putea afecta semnificativ schimburile de informații între state. Miza ar fi, însă, banii de la Uniunea Europeană pentru armament.
Ministrul Apărării aruncă acuzații grave tocmai la adresa structurii de informații militare din subordinea sa. DGIA este acuzată public că ar fi fost complice la reînrolarea militarilor care au acționat pentru companii private, drept mercenari. Chiar dacă ar fi trebuit să meargă în fața CSAT cu probe pentru a reclama ceea ce a descoperit, Moșteanu a preferat să facă acuzații în mass-media.
Cu toate acestea, potrivit surselor militare, tocmai acest serviciu din MAPN l-a ferit pe ministru de o legătură toxică, în dosarul șpăgilor. În caz contrar, scandalul ar fi putut avea ecou la nivel internațional. Totuși, mai multe surse guvernamentale spun că Ionuț Moșteanu vrea să îl schimbe pe șeful DGIA. De altfel, oficialul a repetat de mai multe ori că DGIA a fost complice sau incompetentă.
Miza uriașă din spatele mutării. Ce vor să obțină reziștii?
„Am cerut informații, am primit ceva informații. Nu am informații despre complicități. Știm doar că niște militari au încălcat legea și s-au dus spunând că sunt în concediu de paternitate s-au dus și s-au angajat mercenari în Congo. Fiind militari în concediu, nu aveau acest drept să facă venituri suplimentare, să se angajeze în altă parte și acele dosare sunt trimise către parchet. Bănuiala mea este, era, dar nu am date în momentul acesta, că au fost ceva complicități.”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Numeroase surse din mediul militar spun că DGIA nu a fost parte în nicio complicitate și că dimpotrivă, a derulat o operațiune de protecție pentru Moșteanu. Numele ministrului ar fi apărut într-o discuție interceptată între doi operatori civili. Ambii ar fi implicați în licitații pentru echipamente strategice și l-ar fi menționat pe Moșteanu ca potențial „beneficiar” al unui comision. Direcția a blocat imediat contactul și a raportat incidentul pe lanț ierarhic, astfel încât ministrul Apărării să nu fie asociat cu acea rețea informală.
Ireal este că la puțin timp ar fi început o serie de presiuni politice, tocmai asupra ofițerilor care au lucrat pentru ca lui Moșteanu să nu-i fie știrbită imaginea. Sursele susțin că militarii au devenit suspecți de complicitate. Noua direcție ar fi fost dată chiar din anturajul ministrului. După aceea, Ionuț Moșteanu a început să facă acuzații publice și să ducă o adevărată campanie de decredibilizare îndreptată tocmai către serviciul aflat în subordinea sa.
Reporter: „De ce parte joacă DGIA? Cum reformăm o instituție care a știut că militarii pleacă în Congo?”
Ionuț Moșteanu: „O să aflu dacă au știut şi dacă au fost implicați. Iar cei care au știut şi au fost implicaţi nu o să mai fie acolo! [...] Evident că e vorba de complicitate sau incompetenţă. Ambele sunt grave.”
Miza destabilizării din temelii a Direcției Generale de Informații a Apărării și schimbarea conducerii sale ar fi în realitate reprezentată de banii din programul european de apărare - SAFE. Vorbim despre nu mai puțin de 16,7 milioane de euro care trebuie cheltuiți cu transparență totală. În ciuda regulilor stricte, surse din ministerul Apărării spun că au existat presiuni pentru ca banii să fie direcționați către companii din cercurile politice apropiate de USR. DGIA are capacitatea de a împiedica un astfel de scenariu, fiindcă are posibilitatea de a verifica influențele din exterior și eventualele interese ascunse ale celor care se ocupă achizițiile de armament.
Sursele spun că reziștii pun la cale înlăturarea oamenilor incomozi și vor să îi pună în loc pe alții pe care îi pot controla. Din păcate, declarațiile scandaloase ale lui Ionuț Moșteanu nu pot să nu provoace efecte asupra partenerilor internaționali. Sursele spun că ambasada SUA și o serie de reprezentanți ai NATO au cerut clarificări. Totul, în contextul în care DGIA schimbă informații cu alte servicii de peste granițe. Dacă ministrul vorbește despre acte de trădare, partenerii ar putea să întrerupă transferurile de date sau să le limiteze.
Sursele din interior confirmă că ofițerii DGIA au început deja să lucreze la o serie de documente explicative care să restabilească încrederea aliaților în serviciu. Culmea, în același timp, aceștia trebuie să continue să îl apere pe Moșteanu, care continuă să îi atace. De altfel, declarațiile ministrului pot fi interpretate ca fiind periculoase pentru siguranța națională și relațiile internaționale, iar mai multe voci spun că Moșteanu a încălcat legea cu ieșirile sale din spațiul public. Într-un cuvânt, acesta trebuia să denunțe eventualele probleme din DGIA în cadrul CSAT, nu în presă.
Declarațiile repetate ale ministrului nu au fost niciodată susținute cu probe. Cu aproximativ două luni și jumătate înainte ca Ionuț Moșteanu să preia conducerea Ministerului Apărării, instituția făcuse deja publice concluziile unei serii de verificări făcute anul acesta. Conform acestor verificări, 466 de rezerviști proveniți din MApN au semnat, după trecerea în rezervă, contracte temporare cu firme de securitate care au desfășurat activități în Congo. Totodată, ancheta a scos la iveală că șapte militari activi, doi subofițeri și cinci soldați profesioniști, care, deși se aflau în concediu legal de creștere a copilului, au participat, fără justificare, la misiuni în Congo. Cu alte cuvinte, la momentul instalării, Moșteanu dispunea deja de un raport complet pe această temă și ar fi putut solicita verificări suplimentare dacă ar fi considerat că situația o impune.
În plus, americanii erau informați despre existența unor sesizări transmise de DGIA către Parchetul Militar, prin care se semnala că militari activi ai MApN au acceptat misiuni private în Congo în perioada concediului de paternitate. Acuzațiile publice lansate ulterior de ministrul Moșteanu la adresa DGIA au generat reacții imediate la Washington, unde oficialii americani ar fi cerut atașatului militar al SUA de la București să verifice dacă instabilitatea de la vârful MApN ar putea afecta operațiunile DGIA din teren.
Instituția e forțată să suporte consecințele unui atac gratuit, să restabilească încrederea partenerilor NATO și să repare, discret și profesionist, ceea ce un om politic a distrus printr-o declarație iresponsabilă.
