Problemele financiare care persistă de-a lungul vieții ar putea fi asociate cu modificări ale sănătății creierului la vârste înaintate. O cercetare bazată pe monitorizarea aceleiași generații timp de mai multe decenii a identificat o legătură între veniturile scăzute menținute pe termen lung, dificultățile de ordin financiar și anumite rezultate cognitive sau modificări structurale ale creierului.
Studiul, prezentat și de psypost.org, nu analizează o situație financiară de moment, ci urmărește experiențele economice ale participanților în mai multe etape ale vieții adulte.
Cercetătorii au urmărit oamenii de la naștere până la vârsta înaintată
Rezultatele provin din MRC National Survey of Health and Development, cunoscut și ca studiul britanic al cohortei născute în 1946. Cercetarea se numără printre cele mai longevive proiecte de acest tip, deoarece participanții au fost urmăriți pe parcursul mai multor decenii.
Persoanele incluse în această cohortă s-au născut în aceeași săptămână din martie 1946. De-a lungul timpului, cercetătorii au strâns informații despre sănătatea lor, condițiile sociale și modul în care au evoluat diferite aspecte ale vieții.
Pentru analiza referitoare la situația financiară și sănătatea creierului au fost utilizate date de la 2.759 de participanți. Cercetătorii au avut astfel posibilitatea să compare situația economică din perioada adultă cu rezultatele obținute la vârste mai înaintate.
Veniturile au fost verificate în trei momente ale vieții adulte
Pentru a determina dacă o persoană s-a confruntat cu un nivel redus al veniturilor pe termen lung, cercetătorii au analizat veniturile gospodăriei la 26, 43 și 53 de ani.
Participanții au fost considerați ca având venituri scăzute persistente dacă se aflau în rândul celor mai slab plătite 20% persoane din grup la cel puțin două dintre cele trei evaluări.
A fost analizată separat și dificultatea de a face față cheltuielilor cotidiene. Participanții au fost întrebați dacă întâmpină probleme în gestionarea veniturilor sau în achitarea facturilor, iar pentru această componentă au fost luate în calcul situațiile raportate în cel puțin două rânduri între 36 și 53 de ani.
Primele diferențe cognitive au apărut la 53 de ani
La vârsta de 53 de ani, participanții au fost supuși unor teste prin care au fost evaluate mai multe funcții cognitive. Printre acestea s-au aflat memoria verbală și viteza cu care erau procesate informațiile.
Persoanele care avuseseră dificultăți financiare persistente au obținut rezultate cognitive mai slabe. Asocierea a rămas prezentă chiar și după ce cercetătorii au ținut cont de factori precum capacitățile cognitive din copilărie, nivelul de educație și dezavantajele sociale întâlnite în primii ani de viață.
Analiza nu s-a oprit la evaluările cognitive. Pentru o parte dintre participanți au fost disponibile și investigații imagistice realizate mult mai târziu, între 69 și 71 de ani.
Scanările cerebrale au arătat o asociere cu atrofia
Investigațiile imagistice le-au permis oamenilor de știință să examineze structura creierului la vârsta înaintată. Au fost analizate inclusiv atrofia cerebrală și modificările ventriculilor, cavitățile aflate în interiorul creierului care se pot mări odată cu înaintarea în vârstă și în cadrul anumitor procese asociate sănătății cerebrale.
În rândul participanților pentru care au existat scanări, venitul scăzut persistent a fost asociat cu o atrofie cerebrală mai accentuată la vârsta înaintată.
Rezultatul indică o legătură statistică între expunerea îndelungată la dificultăți economice și modificările observate ulterior la nivel cerebral. Studiul nu stabilește însă că veniturile reduse reprezintă în mod direct cauza acestor modificări.
Cum ar putea stresul financiar să influențeze creierul
Anii petrecuți sub presiune financiară pot însemna o expunere îndelungată la stres. Pentru o persoană care se confruntă constant cu facturi, datorii, venituri insuficiente sau nesiguranță economică, preocuparea pentru bani poate deveni o parte permanentă a vieții cotidiene.
Cercetătorii iau în calcul mai multe mecanisme care ar putea explica asocierea observată. Unul dintre acestea este stresul cronic, despre care se știe că este legat de procese inflamatorii ce pot contribui la îmbătrânirea creierului.
O altă posibilitate este legată de consumul resurselor cognitive. Grijile financiare pot solicita în mod continuu atenția unei persoane, deoarece gândurile sunt concentrate asupra facturilor, datoriilor, veniturilor sau siguranței zilei următoare.
Situația financiară poate influența și alte aspecte ale sănătății
Efectele dificultăților economice nu se limitează neapărat la stresul resimțit. Resursele financiare disponibile pot influența și accesul la servicii medicale, calitatea alimentației, posibilitatea de a face activitate fizică sau condițiile în care o persoană locuiește.
Aceste diferențe de stil de viață reprezintă factori care pot contribui, la rândul lor, la starea de sănătate de la vârste înaintate. Tocmai de aceea, relația dintre dificultățile financiare și sănătatea cerebrală trebuie privită în contextul mai larg al condițiilor de viață.
Bărbații au prezentat o asociere mai puternică
Atunci când datele au fost analizate în funcție de anumite caracteristici ale participanților, cercetătorii au observat că legătura dintre dificultățile financiare și atrofia cerebrală era mai pronunțată în cazul bărbaților.
O asociere mai puternică a fost observată și la persoanele care proveneau din familii dezavantajate, precum și la cele care aveau o anumită variantă genetică asociată cu un risc mai ridicat de boală Alzheimer.
În cazul bărbaților din această generație, cercetătorii consideră că poate conta și contextul social specific perioadei în care aceștia au crescut. La acea vreme, era mai răspândit modelul familiei în care bărbatul reprezenta principalul susținător financiar, ceea ce putea transforma dificultățile economice într-o sursă suplimentară de presiune.
Memoria a avut însă o evoluție diferită
Cercetarea a evidențiat și un rezultat care nu urmează aceeași direcție ca celelalte observații. Atunci când cercetătorii au comparat performanțele privind memoria la 53 și 69 de ani, participanții care trecuseră prin dificultăți financiare persistente au înregistrat o scădere mai lentă a performanței în acest interval.
Prin urmare, relația dintre situația financiară de-a lungul vieții și funcțiile cognitive nu a avut aceeași formă pentru toate măsurătorile analizate.
Experiențele din întreaga viață contează pentru sănătatea de la bătrânețe
Cercetarea aduce în atenție perspectiva potrivit căreia sănătatea creierului la vârsta înaintată poate fi influențată de experiențe acumulate pe parcursul mai multor decenii.
Veniturile reprezintă doar unul dintre elementele analizate în acest context. Condițiile din copilărie, educația, locuința, stresul, fumatul, activitatea fizică și accesul la servicii medicale pot avea, de asemenea, roluri diferite în evoluția stării de sănătate de-a lungul vieții.
